Cele mai scandaloase achitări din justiţia românească. Răsturnările de situaţii din dosarele cu inculpaţi de notorietate
0De-a lungul anilor, instanţele de judecată au oferit răsturnări de situaţii spectaculoase în dosare penale de răsunet, cu acuzaţii grave şi inculpaţi celebri.
”Adevărul” vă propune astăzi o parte dintre cele mai răsunătoare achitări înregistrate în ultimii ani în instanţele din România. În unele cazuri, sentinţele de achitare au fost răsturnate în calea de atac, în altele soluţiile sunt definitive.
Cum a fost cumpărată achitarea din dosarul Transferurilor
Una dintre cele mai scandaloase achitări din justiţia românească râmâne cea din dosarul ”Transferurilor”, unde greii fotbalului românesc au reuşit să o cumpere pe judecătoarea de la instanţa de fond, investită să soluţioneze cauza.
În octombrie 2008, DNA i-a trimis în judecată pe George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, cu toţii acuzaţi de înşelăciune, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani.
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Gigi Neţoiu, pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani, Cristian Borcea şi fraţii Ioan şi Victor Becali, toţi acuzaţi de înşelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani în formă continuată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Prejudiciul a fost evaluat la 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal, o parte dintre banii obţinuţi din transferuri fiind "spălaţi" prin intermediul unor firme off-shore.
Dosarul a ajuns prima dată pe masa judecătorilor Tribunalului Bucureşti au dat o soluţie de achitare, însă decizia a fost atacată şi a ajuns la masa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, unde, după rejudecare, inculpaţii au primit pedepse cuprinse între 3 ani şi 10 zile şi 6 ani şi 4 luni.
La 4 ani de la soluţia de achitare, DNA a trimis-o în judecată pe judecătoarea care a dat această sentinţă. Judecătoarea Geanina Terceanu (foto sus) a primit 195.000 de euro pentru a pronunţa sentinţa de achitare. Arestată preventiv, Terceanu şi-a recunoscut faptele.
Achitarea lui Marian Oprişan
Decembrie 2015. Magistraţii de la Curtea de Apel Cluj au pronunţat sentinţa definitivă de achitare în dosarul ”Căprioara”, avându-l ca inculpat principal pe Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea şi şeful PSD Vrancea. La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au fost inculpaţi vicepreşedintele CJ Vrancea, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu - directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu - directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu - fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.
Procurorii susţineau că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.
Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la complexul "Căprioara" şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila "Rucăr" şi "Hanul dintre Vii", situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei vechi.
În motivarea soluţiei de achitare, judecătorii au arătat că lucrările efectuate defectuos au fost refăcute.
Achitarea ”împăratului” Vlasov
Aprilie 2016. Mihai Vlasov a fost achitat în dosarul în care este acuzat de intervenţii pentru promovarea în Parlament a unui proiect de act normativ prin care CCIR să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au apreciat că nu există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care a fost pus sub acuzare. Sentinţa nu este însă definitivă şi poate fi atacată la Curtea Supremă.
În acest dosar, Mihai Vlasov este acuzat că, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), i-a solicitat deputatului Mircea Grosaru să promoveze un proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”. Scopul urmărit de Vlasov era acela ca CCIR să preia Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru a putea controla veniturile obţinute din activitatea acestei instituţii.
În schimbul susţinerii proiectului de lege, şeful CCIR i-a promis deputatului Grosaru, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Vlasov este condamnat definitiv într-un alt dosar la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.
În schimbul a 200.000 de euro, Vlasov i-a promis omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki că-şi va folosi influenţa asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR învestiţi cu soluţionarea unui dosar în care denunţătorul are calitatea de pârât-reclamant şi că îi va determina pe aceştia să pronunţe o hotărâre arbitrală favorabilă.
Achitarea din dosarul ”Steriletul”
În martie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis definitiv achitarea tuturor inculpaţilor din dosarul cunoscut sub numele de „Steriletul“, în care au fost judecaţi mai mulţi foşti oficiali din Ministerul Sănătăţii, dar şi un medic din Târgu-Jiu, acuzat că i-ar fi mituit pe aceştia.
Judecătorii au dispus achitarea lui Virgil Remus Baciu, (fost consilier personal pe probleme de control al fostului ministru al sănătăţii Daniela Bartoş), acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, a Daianei Elena Druţă, (medic primar la Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" Bucureşti), acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave şi a lui Cristinel Spiridon Vodislav, (reprezentant legal al SC Vodimedicor SRL Târgu Jiu), acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită, două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălare de bani şi instigare neurmată de executare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, împreună cu Adriana Ileana Deac, (avocat în cadrul Baroului Bucureşti), judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani.
La 19 octombrie 2007, DNA i-a trimis în judecată pe cei patru, dosarul vizând modul în care firma unui medic chirurg din Târgu Jiu a furnizat Ministerului Sănătăţii sterilete la preţuri foarte mari în comparaţie cu cele de pe piaţa liberă, anchetatorii susţinând că achiziţiile la supra-preţ s-au făcut în schimbul achitării unor şpăgi către reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.
Achitarea primarului Poteraş
Aprilie 2014. Fostul primar al Sectorului 6 Cristian Poteraş a fost achitat de Judecătoria Sectorului 6, în dosarul în care a fost acuzat de abuz în serviciu privind eliberarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane. Anchetatorii susţin că, „în cursul anului 2006, inculpaţii, în calitate de funcţionari publici în cadrul Primăriei Sectorului 6 Bucureşti şi de membri în cadrul Subcomisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar Sector 6, nu şi-au respectat atribuţiile de serviciu referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a şase titluri de proprietate pentru suprafaţa totală de 119.647,64 de metri pătraţi teren intravilan situat în municipiul Bucureşti”.
În actele de acuzare se arată că terenurile retrocedate ar fi avut o situaţie juridică incertă sau atribuirea lor a fost făcută chiar prin încălcarea dreptului de proprietate al altor persoane. Mecanismul utilizat ar fi fost extrem de simplu, mai multe persoane care revendicaseră terenuri în sectorul 6 „au cedat drepturile litigioase către acelaşi grup de interese în schimbul sumelor totale de 417.900 euro şi 40.000 lei”.
În mai 2015, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au desfiinţat soluţia de achitare şi au dispus condamnarea lui Poteraş la opt ani de închisoare, judecătorii arătând că instanţa de fond nu a verificat probele din dosar, ci doar a enumerat texte de lege.
Achitările din dosarul Loteria II
Iunie 2015. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis achitarea lui George Copos, Camelia Voiculescu şi alte 11 persoane în dosarul „Loteria 2”. În decembrie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a decis trimiterea în judecată a lui Gheorghe Copos, a fostului ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş şi a Cameliei Voiculescu pentru manipularea pieţei de capital.
Potrivit rechizitoriului, prin „operaţiuni de stratificare", persoanele cercetate în dosarul Loteria II ar fi vândut şi revândut 40 de spaţii comerciale, preluate de Ana Electronic, care ar fi fuzionat prin absorbţie cu Fast Service Electronica, obţinând venituri de peste 23.800.000 de lei, banii intrând apoi în "circuitul spălării", prin mai multe firme.
Sentinţa de achitare a rămas definitivă, fiind menţinută printr-o hotărâre pronunţată în martie, anul curent, de Curtea de Apel Bucureşti.
Achitările din dosarul ”Portul Constanţa”
Martie 2016. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au achitat pe senatorul Mircea Banias şi pe fostul secretat de stat al MAI Laurenţiu Mironescu în dosarul „Portul Constanţa”, pe motiv că „nu există probe că persoana a săvârşit infracţiunea”. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată în apel de procurori.
Senatorul Mircea Banias a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2012 pentru mai multe infracţiuni de corupţie. alături de alţi 38 de inculpaţi, presupuşi membri ai unui grup infracţional care controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.