Schimbare majoră în Delta Dunării. Gura Portiţei poate fi deblocată pentru legătura dintre Marea Neagră şi lacul Razim-Sinoe

Gura Portiţei Sursa guraportitei.ro

Cândva golf maritim, complexul lagunar Razim-Sinoe - actualmente cel mai mare lac din România - ar putea comunica din nou cu Marea Neagră, prin Gura Portiţei, din raţiuni de pescuit.

Într-o întâlnire avută cu oficialii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), pescarii din comuna tulceană Jurilovca au cerut redeschiderea unei guri de legătură între Marea Neagră şi complexul lagunar Razim-Sinoe.

Argumentele pescarilor au fost: primenirea apei, revenirea la circuitul iniţial al apei în complex, apariţia speciilor valoroase din Marea Neagră, refacerea habitatelor de reproducere pentru numeroase specii de peşti dulcicoli şi marini.

„Argumentul pescarilor a fost întărit de faptul că scopul iniţial al închiderii Gurii Portiţei a fost transformarea Lacului Razim într-un rezervor de apă dulce pentru irigaţii în agricultură, ceea ce nu mai reprezintă azi un factor economic atât de important în zonă, iar beneficiile aduse pescăriei prin revenirea la un sistem semideschis cu apă salmastră ar fi mult mai multe“, se arată într-un comunicat ARBDD.

Peste 30 de pescari şi reprezentanţi ai asociaţiilor pescăreşti din zonă au participat la discuţiile care au loc miercuri, 18 octombrie, la sediul Consiliului Local Jurilovca. 

La dezbatere au fost prezenţi guvernatorul Mălin Muşatescu şi primarul Eugen Ion din Jurilovca. 

Comunitatea de pescari de la Jurilovca a mai adus în discuţie problemele legate de colmatarea unor canale şi de scăderea considerabilă a resurselor piscicole - lucru vizibil în primul rând prin dispariţia speciilor cu importanţă economică. Astăzi, specia care predomină în Razim este carasul. Totodată, ei au cerut problema soluţionării ecluzei de la canal 5, care a devenit un loc periculos pentru traversarea cu bărci pescăreşti.

„Împreună s-a stabilit că pescarii trebuie să ia parte activ la implementarea soluţiilor de protecţie a fondului piscicol şi la găsirea soluţiilor pentru îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice şi aducerea lor la stadiul lor natural iniţial“, a transmis ARBDD. Oficialii au dat asigurări că toate cele discutate cu comunităţile pescăreşti din Jurilovca precum şi cu cele din Maliuc, Caraorman, Mila 23 şi Mahmudia vor face parte din strategia şi politicile viitorului apropiat pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Întâlnirile din Delta Dunării cu autorităţile locale, cu pescarii comerciali şi sportivi, cu factorii implicaţi în turism şi localnici vor continua.