Sărbătoarea Crăciunului la ruşii lipoveni. De ce se celebrează pe data de 7 ianuarie

Credincioşii ortodocşi de rit vechi din România îşi păstrează în comunităţile lor obiceiurile şi tradiţiile sărbătorilor creştine. Cele mai multe sate în care aceşti „staroveri” trăiesc sunt în judeţul Tulcea.

Pe la mijlocul secolului al XVII-lea în sânul Bisericii Ortodoxe Ruse are loc o ruptură. Patriarhul Nikon al Rusiei decide o serie de reforme în cadrul cultului Bisericii, reforme care stârnesc protestul unei părţi a credincioşilor şi a clerului. Împotriva nemulţumiţilor, autorităţile ruse şi Biserica pornesc o prigoană care-i determină pe răsculaţi să-şi părăsească ţara.

Ajunşi în Ţările Române, majoritatea acestor ruşi ”staroveri” - apărători ai credinţei vechi - se stabilesc în zona Dobrogei, Sucevei, Galaţiului şi Brăilei. Menţinându-şi comunităţile în mare parte izolate de interacţiunea cu populaţia autohtonă, ruşii pe rit vechi au reuşit să-şi menţină nealterate obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti.

Una dintre sărbătorile pe care „ruşii lipoveni”, termen cu care sunt cunoscuţi în România, este Crăciunul sau Naşterea Domnului. Trebuie amintit faptul că Biserica Ortodoxă de Rit Vechi (BORV) ţine sărbătorile conform calendarului iulian, decalat cu 13 zile faţă de cel gregorian.

Scriitorul Pavel Tudose notează în cartea sa dedicată istoriei şi tradiţiilor ruşilor pe rit vechi, „Ruşii Lipoveni din România – Istorie şi actualitate”, că participarea comunităţii la slujbele religioase reprezintă o lege nescrisă.

„Cu câteva zile înainte de Sărbătoarea Crăciunului în casele ruşilor lipoveni pregătirile sunt în toi: se face curăţenie generală, se taie porcul şi se pregătesc bucate alese. În ultimii ani, în tot mai multe case lipoveneşti se împodobeşte bradul, icoanele sau sfintele crucifixuri sunt lustruite, iar candelele curăţate”, explică Pavel Tudose.

Ruşii de rit vechi ţin făclia din faţa candelelor aprinsă pe tot parcursul sărbătorilor de iarnă. În seara de ajun al Crăciunului, comunitatea participă la o slujbă specială care se termină cu cântarea: „Hristos se naşte, slăviţi-L”.

Obiceiul colindului, spune scriitorul Pavel Tudose, există şi la ruşii lipoveni, dar nu se face înainte sau în ajunul sărbătorii Crăciunului, ci în zilele Naşterii Domnului, după Sfânta Liturghie. „Un repertoriu al colindelor, practic nu există. Este o singură cântare (Hristos se va naşte), preluată din slujba specifică sărbătorii Crăciunului, prin intermediul căreia, în general de către copii, este slăvită Naşterea Domnului”, se arată în cartea , „Ruşii Lipoveni din România – Istorie şi actualitate”.

Colindul începe întotdeauna de la casa preotului, cel care-i va binecuvânta pe colindători să poată merge la restul oamenilor din comunitate.

„La momentul interpretării colindei participă, de regulă, toţi membrii familiei din casă. În funcţie de vârsta colindătorilor, aceştia sunt răsplătiţi cu dulciuri, bani, cu un pahar de vin etc. Ritualul acesta se întâmplă în primele două-trezi zile ale Crăciunului”, notează scriitorul Pavel Tudose.

Masa tradiţională de Crăciun în comunitatea ruşilor lipoveni începe întotdeauna cu o rugăciune şi se termină la fel. La ea participă toţi membrii familiei şi invitaţii lor. Crăciunelul este simbolul acestei mese, este o coptură în formă de opt, care este ţinut lângă icoană până de Bobotează, apoi era împărţit la animale.

Trăind în România, creştinii de rit vechi au adoptat multe din obiceiurile noastre cum ar fi: Moş Crăciun, bradul, cadourile etc. Desigur, ruşii lipoveni se bucură de două momente ale revelionului, 31 decembrie şi 14 ianuarie.

„Etnie profund religioasă, la ruşii lipoveni biserica şi tradiţiile au avut dintotdeauna un rol hotărâtor în păstrarea identităţii, iar participarea la slujbele religioase este o datorie sacră”, notează Pavel Tudose. Pentru creştinii ortodocşi de rit vechi, cele mai importante sărbători sunt: Crăciunul (7 ianuarie), Sfântul Vasile cel Mare (14 ianuarie), Boboteaza (19 ianuarie), Bunavestire (7 aprilie), Sfântul Gheorghe (6 mai), Sfântul Nicolae (19 decembrie), Adormirea Maicii Domnului (28 august). Sărbătoarea Paştilor coincide cu cea a ortodocşilor care se conformează calendarului gregorian.

Pe aceeaşi temă:

Secretele Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, cu sediul mondial în România: câţi adepţi are şi cum fac aceştia semnul crucii