Un istoric timişorean a prezentat manuscrisul atestării din 1323 a primei Catedrale a Timişoarei

Manuscrisul redactat de Teofil în 1323, aflat în Ungaria

Lucrarea de diplomă al istoricului timişorean Ovidiu Forai s-a lăsat cu o carte importantă pentru patrimoniul capitalei Banatului.

Ovidiu Forai a lansat “Biserica Sfântul Gheorghe –prima Catedrală a Timişoarei”, un volum publicat la editura Ariergarda, care aduce povestea unui lăcaş de cult aflat, astăzi, doar în istoria oraşului. Istoricul a pus cap la cap povestea vechii bisericii din Piaţa Sf.Gheorghe (cea mai veche piaţă din Timişoara), care avea să fie demolată în 1914, cu puţin timp înainte de izbucnirea primului Război Mondial.

Biserica romano-catolică a fost atestată în perioada regelui Carol Robert de Anjou, atunci când Timişoara era capitala Regatului Ungar, însă nu există o dată exctă despre construcţia ei. Este posibil ca aceasta să fie ridicată în vremea dinastiei Arpadienilor. Una din informaţiile importante aduse de istoricului Ovidiu Forai este chiar un manuscris care atestă existanţa bisericii la 21 ianuarie 1323, obţinut de la un renumit istoric din Szeged.

“Data consacrării lui Telegdi Csanad e cunoscută de mult. Facsimilul a fost editat în istoriografia maghiară. Nu ştiu dacă a fost publicatăîn forma existentă pe undeva prin România. Profesorul Istvan Petrovics din Szeged este cel care a explicat primul data de 21 ianuarie 1323 ca data de atestare a bisericii. Este vorba de consacrarea unui episcop pentru Episcopia Eger. Această slujbă a avut loc la 21 ianuarie 1323. Aceasta este prima informaţie oficială despre existenţa bisericii, deşi aceasta este mai veche. Următoarea atestare medievală  a bisericii apare în 1402-1429, apoi nu se mai ştie nimic până la invazia otomanilor”, a declarat Ovidiu Forai.

Transformată în geamie

Biserica Sf.Gheorghe reapare, aşadar, în perioada stăpânirii otomane, în anul 1552. Biserica a fost transformată, după obişnuinţa din acele vremuri, în moschee. S-a numit “Marea moschee” sau “Moscheea sultanului”.

“În Timişoara s-a întâmplat ceea ce era peste tot pe teritoriile cucerite de turci. Bisericile erau transformate în moschei. La 20 de ani după cucerirea otomană se vorbeşte despre o reparaţie capitală a bisericii. I se repară acoperişul. Dacă ar fi fost vorba de o biserică nouă, sigur nu era nevoie ca după 20 de ani să îi schimbi acoperişul. Aşadar, cu siguranţă vorbim de vechea biserică catolică. În 1616 este amintit ca depozit de pesmeţi. La cucerirea austriecilor, biserica era foarte dărăpănată, astfel că între 1755-1769 s-a reconstruit biserica. Însă nu a fost niciodată finalizată construcţia, nu s-a respectat planul iniţial, astfel că biserica era mai mică decât în proiect”, a mai spus Ovidiu Forai.

Prima caterdală din Timişoara

După eliberarea Cetăţii Timişoarei de către trupele conduse de Eugeniu de Savoya, biserica a fost dată călugărilor ordinului iezuit,care au reconstruit lăcaşul de cult aflat într-o stare foarte proastă

Între 1732-1754, de la mutarea Diacezei de Cenad la Timişoara, Biserica Sf.Gheorghe a fost catedrală. Aşadar, este prima catedrală din Timişoara, până la construirea Domului din Piaţa Unirii, în anul 1754.  

Demolarea din 1914

Lângă biserică s-a construit Casa Iezuiţilor, unde, din 1806 a început să funcţioneze Seminarul teologic romano-catolic şi Lyceum Temesvariense - prima instituţie de învăţământ superior din Timişoara. Ambele clădiri au fost demolate în perioada 1913-1914. În locul lor, Kremer Jozsef jr. a proiectat, în 1913, Banca Szana, numită şi Banca şi Societatea Comercială SA. Complexul de clădiri este cunsocut de timişorenii de astăzi “Bega Mică”.

“În 1914 exista un plan de extindere a oraşului, care cuprindea un bulevard larg. Venirea primului Război Mondial, la o distanţă de doar două luni, a schimbat aceste planuri. Iar după război, când Banatului a intrat în componenţa României, nu s-a mai continuat planul arhitectului Szilard”, a mai declarat Forai.   

Ovidiu Forai, Dan Ciobotaru şi Claudiu Călin
 

Revenind la Piaţa Sf.Gheorghe, aici avea staţia finală prima linie de tramvai tras de cai din Timişoara, inaugurată în 1869. Era staţie şi atunci când linia mergea în Piaţa Traian, cât şi atunci când s-a inaugurat traseul spre Piaţa Iosefin.

Vestigii istorice scoase la suprafaţă

Arheologii care au lucrat pe şantierul din Piaţa Sf.Gheorghe au descoperit zidurile bisericii Sf.Ghoerghe, care au fost lăsate la suprafaţă, ca vestigii istorice. De asemenea, au găsit rămăşiţe din zidurile rămase din vechea biserică, transformată în moschee. 

La lansarea cărţii “Biserica Sfântul Gheorghe –prima Catedrală a Timişoarei”, de la Biblioteca Universităţii de Vest, alături de autor au fost scriitorii Daniel Vighi şi Viorel Marineasa, Dan Leopold Ciobotaru (fostul director al Muzeului Banatului), Claudiu Sergiu Calin (arhivist la Episcopia Romano-Catolică din Timişoara) şi talentaţii menestreli ai cetăţii, Peregrinii - care au susţinut un concert.

Fiecare carte a fost însoţită de un DVD, cadou, reprezentând succint o istorie în imagini a vechii biserici dispărute în 1914.

Citiţi şi:

Cum a ajuns Timişoara capitala regatului Ungar în urmă cu 700 de ani. Carol Robert I va avea de Ziua Europei bust pe Aleea Personalităţilor