Noua generație de romi: de la șatră la teatru și bibliotecă. „Văd lucrurile altfel, sunt altfel creați” VIDEO
0Pe lângă cele trei teatre naționale, în trei limbi limbi diferite: română, maghiară și germană, plus teatrul în limbă sârbă finanțată de Consiliul Județean Timiș, la Timișoara funcționează și un teatrul teatru în limba romă.
Anul 2023 a însemnat și apariția teatrului în limba roamă în Timișoara. Ansamblul Lulughi Sukar – apărut în anii 80, dar desființat după Revoluție, a fost resuscitat în urma unei finanțări din fonduri norvegiene, în valoare 200.000 de euro. Actorii de la Lulughi Sukar au pregătit pe tot parcursul anului 15 reprezentanții, în 15 locații din județele Timiș, Caraș-Severin și Arad.
„2023 a fost un an fantastic. Ne-am pregătit să ne arătăm cultura în integralitatea sa, într-o manieră profesionistă. Am fost mereu buni oameni de show, dar de data asta încercăm să mergem pe alte direcții, în cultura contemporană. Promovăm picture, cuvântul scris – la noi a apărut mai târziu. Am dezvoltat compania artistică Lulughi Sukar, am achiziționat o scenă mobilă, un cinematograf mobil, am achiziționat o scenă mobilă, un cinematograf mobil, tot ce este aici este alimentată de un generator de curent, pentru că vrem să ducem cultura în mediul rural. Mergem cu <motocultura> în județele Timiș, Arad și Caras-Severin. Încercăm să facem cât mai multe în mediul rural, cât mai multe evenimente culturale, ca să inspirăm tinerii, să inspirăm oamenii de acolo. Tinerii sunt formați de rețele sociale și televiziune, care nu sunt cei buni formatori. Vrem să ducem cultura mai departe”, a declarat Adrian Mirescu, coordonatorul proiectului și președintele Asociației Pardida Romilor “Pro Europa” din Timișoara.
„Din spate vine o generație în care nu se mai ține cont că ești de etnie romă”
În cadrul proiectului au fost angajați opt tineri, iar repetițiile celor de la Lulughi Sukar au loc la Casa Tineretului și în Sala Lira. majoritatea artiștilor romi sunt studenți.
În 2024 vor continua proiectele, printre care și o săptămână de teatru a minorităților.
„Avem echipa de teatru de anul trecut. Suntem puțini încă, dar mergem înainte. Avem muzică, dans, teatru. Pe parcursul proiectului, cu ajutorul Centrului Național de Cultură a Romilor, de la care am luat foarte multe cărți editate de ei și scrise de autori romi, am dus expoziții de carte în mediul rural. Cărțile le-am donat bibliotecilor din mediul rural, în special școlilor de acolo. Generația de romi de acum este o generație interesantă care vine din urmă. Văd lucrurile altfel, sunt altfel creați. Din spate vine o generație în care nu se mai ține cont că ești de etnie romă sau de altă etnie. Tinerii de acum sunt foarte deschiși și incluzivi, ceea ce e foarte bine”, a mai declarat Adrian Mirescu.
„Piesa în care joc este una de impact”
Denisa Filip, studentă în anul III la Facultatea de Drept din Timișoara, este una dintre membrele trupei de teatru Lulughi Shukar.
„Suntem o mică echipă, dar suntem foarte închegați și ne dorim să aducem multă bucurie în comunitățile unde mergem și unde oamenii nu au posibilități să ajungă să vadă cum este într-un cinema sau la o piesă de teatru. Pentru repetiții ne întâlnim cam de trei ori pe săptămână. Repetăm împreună câteva ore, începem cu o încălzire, apoi încet-încet ne intrăm fiecare în roluri. Piesa în care joc este una de impact, aduce în discuție problemele comunităților de romi în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Eu zic că e o piesă reprezentativă pentru noi, pentru că aduce în discuție anumite probleme care erau în acel moment și faptul că noi am reușit să trecem peste toate momentele dificile la care am fost supuși”, a declarat Daniela Filip.
Trei teatre de stat în limbi diferite
În 1953, Timişoara devine singurul oraş din Europa cu trei teatre de stat în limbi diferite: română, germană şi maghiară. Era anul în care piesa „Die Karlsschuler” (Elevii şcolii de cadeţi), de Heinrich Laube, a marcat începutul Teatrului German de Stat din oraşul de pe Bega. Tot în acelaşi an s-a înfiinţat secţia maghiară, care patru ani mai târziu devine instituţie de sine stătătoare, iar din 1990 poartă numele dramaturgului Csiki Gergely.
Au existat mai multe tentative de înfiinţare a unui teatru de stat în limba sârbă. Ani buni funcţionează trupa de teatru sârbesc „Thalia”, cu sute de reprezentaţii în întregul Banat. Visul a devenit realitate în ianuarie 2019, când teatrul de limbă sârbă, finanţat de Consiliul Judeţean Timiş, a început să funcţionează în cadrul Teatrului de Păpuşi şi de Tineret Merlin.
Se încarcă comentariile...
