Teatru în limba romă, la Timișoara. Trupa va avea 15 spectacole în 2023, datorită Norvegiei
0Timișoara a devenit cunoscută pentru trei teatre naționale, în trei limbi diferite: română, maghiară și germană. Din 2019 a început să funcționeze teatrul de stat în limbă sârbă, iar din 2023 va funcționa și un teatru în limba romă.
În anii '80, la Timișoara s-a înființat compania de teatru, dansuri și muzică romă Lulughi Sukar, dar după Revoluție ansamblul s-a destrămat. Noua generație de romi școliți au pus în aplicare o inițiativă inedită de a reînființa teatrul în limba romă, după ce au primit o finanțare de aproximativ 200.000 de euro.
Opt tineri sunt plătiți pentru a face parte din formația de teatru, s-a achiziționat o scenă mobilă, lumini și instalație de sunet, și au început pregătirile pentru spectacole.
„Ne-am dat seama că ne lipește ceva. Lipsea chiar sufletul. Ne pierdeam sufletul, tot ocupându-ne doar de probleme zilnice. Trebuia cumva să ne întoarcem, să ne redescoperim tradițiile. Pe vremea comunismului, ansamblul a fost înființat chiar de tatăl meu. În alte regiuni din România nu s-ar fi putut face ce s-a făcut la Timișoara, într-o perioadă în care romii nici nu erau recunoscuți ca etnie. Aici, tatăl meu organiza sesiuni științifice la universitate, pe tema romilor, la care veneau și de la București. Suntem în Banat, aici lucrurile au stat diferit. Revenind, în 2018 am început să ne interesăm și de un program cultural. Am căutat parteneri și expertiză în Islanda, în Franța, Germania, iar într-un final am reușit să atragem fonduri norvegiene, prin Ro-Cultură. Am depus proiectul în 2021 și am câștigat în 2022. Nu mai e ca pe vremea comunismului, ci un produs cultural complex”, a spus Adrian Mirescu, președintele Asociației Pardida Romilor “Pro Europa” din Timișoara.
Program cultural bogat în 2023
Repetițiile au loc la Sala Lira. Pe parcursul acestui ani, actorii de de la Lulughi Sukar vor avea 15 reprezentații, în 15 localități, printre care Arad, Reșița și Timișoara.
„Reușim în momentul de față să plătim opt tineri, să achiziționăm o structură mobilă, o scenă mobilă, lumini. Așteptăm să vină echipamentul și pornim cultura în mediul rural, acolo unde am lăsat totul baltă. Lucrez cu niște copii fantastici, majoritatea din ei studenți. Ei sunt stabili, nu-ți pleacă în Franța sau Germania, rămân aici și muncesc din greu. Cei care sunt la dansuri, sunt și la teatru”, a mai spus Adrian Mirescu.
Asociației Pardida Romilor „Pro Europa“ din Timișoara pregătește și alte proiecte în cadrul programului Timișoara-Capitală Europeană a Culturii 2023.
„Tragem tare, lucrăm până târziu, se simte sângele tânăr. Vrem să combatem stereotipurile legate de cultura romă, care ne reduc doar la maneliști și lăutari. Vom avea expoziție de pictură Eugen Raportoru, seară de teatru rom, seară de film, vom avea un festival de modă internațională cu creatori romi. Va fi primul asemenea eveniment organizat în România", a adăugat Mirescu.
Noua generație de romi școliți
Nicole are 20 de ani și este studentă la Facultatea de Științe Politice de la UVT.
„Activez de un an în Partida Romilor, iar de câteva luni în compania artistuică Lulughi Sukar. Sunt pasionată de politică, vreau să activez în acest domeniu, pentru că vreau o schimbare în țară. Am o pasiune și pentru muzică și dans. Am făcut șapte ani de dansuri populare și moderne, iar acum, alături de colegii mei, vrem să facem o schimbare”, a spus Nicole.
Denisa este studentă în anul doi la Facultatea de Drept. „Fac parte din ansamblul nostru Lulughi Sukar de la început. Ne întâlnim de trei-patru ori pe săptămână, facem coregrafie, ne pregătim pentru spectacol. Vom avea și dans, vom avea și teatru scenic, dar vom organiza și seri de film, activități de dezvoltare personal și multe altele. Pe parcursul anului 2023 vom avea 15 spectacole de teatru, ultimul va fi la Timișoara”, a declarat Denisa.
Trei teatre de stat în limbi diferite
În 1953, Timişoara devine singurul oraş din Europa cu trei teatre de stat în limbi diferite: română, germană şi maghiară. Era anul în care piesa „Die Karlsschuler” (Elevii şcolii de cadeţi), de Heinrich Laube, a marcat începutul Teatrului German de Stat din oraşul de pe Bega. Tot în acelaşi an s-a înfiinţat secţia maghiară, care patru ani mai târziu devine instituţie de sine stătătoare, iar din 1990 poartă numele dramaturgului Csiki Gergely.
Au existat mai multe tentative de înfiinţare a unui teatru de stat în limba sârbă. Ani buni funcţionează trupa de teatru sârbesc „Thalia”, cu sute de reprezentaţii în întregul Banat. Visul a devenit realitate în ianuarie 2019, când teatrul de limbă sârbă, finanţat de Consiliul Judeţean Timiş, a început să funcţionează în cadrul Teatrului de Păpuşi şi de Tineret Merlin.
Se încarcă comentariile...
