FOTO VIDEO Vacanţă în România. Trasee turistice minunate în zona Recaş-Herneacova: „O gură de rai pe un picior de plai“
0
De la Herneacova, aflat la 30 de kilometri de Timişoara, pornesc drumuri spre toate punctele cardinale, obiective şi trasee turistice deosebit de spectaculoase, însă foarte puţin promovate şi cunoscute. Un nou reportaj din cadrul celei mai frumoase campanii „Adevărul” - „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
Zona Recaş-Hernacova are potenţial să ajungă “o gură de rai pe un picior de plai”. Deocamdată avem o bogăţie naturală de excepţie, nemeritat de puţin exploatat. Turiştii ajung în zonă în special datorită Cramelor Recaş.
La nici 30 de kilometri de Timişoara, puteţi descoperi pe dealurile Recaşului, pe un pământ binecuvântat de Dumnezeu, viile Cramelor Recaş. Pe aceste meleaguri se cultivă viţa de vie încă din secolul al II-lea, iar prima atestare documentară este de la 1447.
În prezent, Cramele Recaş cultivă 1.000 de hectare de viţă de vie. Turiştii pot lua parte la ture prin care vor vedea întreg procedeul de realizare a vinurilor albe, roze şi roşii, de la recoltare, până la îmbuteliere, urmat de tradiţionalele degustări în adâncul hrubelor vechi.
Programul vizitei cuprinde: vizita în plantaţia de viţă de vie cu prezentarea tehnologiei de cultură, vizita complex de vinificaţie cu prezentarea fluxului tehnologic, vizita hrubei - prezentarea procesului de baricare şi prezentarea expoziţiei de vinuri îmbuteliate. Degustarea vinurilor cu prezentarea tehnicii de degustare.
În final, personalul calificat vă va ghida în magazinele cu vinuri. Aici veţi descoperi sau redescoperi vinuri produse şi îmbuteliate la Recaş, vinuri ce se regăsesc în peste 25 de ţări.
Prima dovada de atestare a podgoriei Recaş datează din anul 1447, când Mihail de Csorna, a cumpărat viile de la Janos şi Ecaterina Magyar pentru 32 de florini (moneda de aur maghiară). De atunci, regiunea a fost călcată de războaie şi invazii, a fost colonizată de şvabii din sudul Germaniei, de unguri, austrieci, dar şi de sârbi şi croaţi. Viile, însă, au rămas în tot acest timp şi au devenit o parte integrală a culturii locale şi un simbol renumit al Banatului.
GALERIE FOTO: Cramele Recaş şi procesul de obţinere a vinurilor
Herneacova şi cea mai luxoasă bază hipică
La nici 10 kilometri de Recaş, peste dealuri, se află localitatea Herneacova. Ai zice că este un loc pe nedrept ascuns de lume. Practic în ultimii ani a apărut pe harta turstică, o dată cu investiţiile milionarului Georgică Cornu. Cu o investiţie de peste două milioane de euro, aici s-a construit cea mai modernă bază hipică din România. Complexul hipic oferă condiţii pentru cabaline ca în occident.
Văzând ce s-a realizat la Herneacova, o localitate uitată de lume pe dealurile Recaşului, îţi vine să exclami: “Se poate şi în România!”. Este adevărat că pentru asta e nevoie de mulţi bani, însă şi de pasiune.
Pe o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi, s-a ridicat un veritabil palat al cabalinelor. Totul realizat după planuri care respectă cerinţele occidentale.
Complexul, care are o arhitectură spectaculoasă: două tribune, iar o aşa zisa peluză se află după geamurile unui restaurant. Spectatorii pot să privească ce se întâmplă în arenă direct de la masă.
Manejul are sistem de ventilaţie modern, irigarea nisipului se face prin pardoseală (se evită astfel formarea prafului), are două căi de acces lateral şi una principală pentru cuplurile cai - călăreţ, două tribune cu scaune, posturi de comentatori.
GALERIE FOTO Cea mai modernă bază hipică din România
Toate boxele sunt construite din lemn de esenţă tare şi ecologic. Există adăpători automate. Pardoseala boxei, moale şi elastică, este din covoare de cauciuc special destinate, facând extrem de uşoară igienizarea boxei. Manejul găzduieşte cai din diferite rase, în regim de pensiune.
Am mai văzut vestiare moderne (cu duşuri), şelării, grupuri sanitare, spaţii pentru furajării, locaţii unde se ţin material pentru concursuri, birouri pentru arbitri şi loc special pentru potcovit. Există două arene şi în aer liber. Ambele sunt construite cu sistem de drenaj subteran şi beneficiază de iluminare nocturnă.
De la lecţii de călărie, la concursuri
Arena este destinată atât competiţiilor de călărie cât şi cursurilor de echitaţie. Este dotat cu echipamente de sonorizare, atât la boxele cailor cât şi în cele două tribune, care au o capacitate de 400 de locuri.
Lecţiile de călărie, pentru toate nivelurile, se predau individual, programul fiind deosebit de flexibil. Evoluţia cursanţilor poate fi urmărită de părinţi, prieteni sau însoţitori numai din tribune, spaţiul din arenă fiind destinat exclusiv pentru cal, elev şi antrenor. Centrul de Echitaţie organizează periodic concursuri de sărituri peste obstacole, cu participare naţională şi internaţională, precum şi antrenamente cu public.
Pentru grupurile de călăreţi experimentaţi, turişti sau proprietarii de cabaline din pensiune, se organizează excursii călare sau cu trăsura, durata unei drumeţii fiind de la o oră până la o zi.
Heleşteul pescarilor
Traseele feerice din zonă cuprind porţiuni de câmp deschis şi pădure, alternate cu trecerea unor obstacole natural. Hernacova oferă ecoturism, vânătoare şi ciclism. Pentru cei care vor să se relaxeze la pescuit, există lacul amenajat de la Herneacova. Peste 15 tone de Caras, crap, ştiucă, somn, roşioară, plătică sau crap-chinezesc, acesta este oferta din heleşteul care se întinde pe o suprafaţă de 12,5 hectare.
Lacul Herneacova este alimentat continuu cu apă proaspătă. În jurul heleşteului au fost forate şase puţuri de mare adâncime care funcţionează permanent pentru a păstra nivelul optim al apei.
Sate istorice: Chalotenburgul rotund
Toată zona cuprinde 28 de localităţi, ale căror dezvoltare încep după eliberarea Banatului de sub ocupaţia Otomană şi se datorează coloniştilor germani, maghiari, sârbi, români şi alte naţionalităţi. Specific Banatului, în centrul fiecărei aşezări există mai multe lăcaşe de cult ce aparţin diverselor religii şi confesiuni. Acestea vorbesc despre toleranţa etnică şi religioasă care specific acestei părţi din ţară.
Enumerăm câteva localităţi în ordeina alfabetică: Alioş, Altringen, Bencecu de Jos, Bencecu de Sus, Bogda, Buzad, Charlotenburg, Comeat, Corneşti, Dumbrăviţa, Fibiş, Giarmata, Hodoş, Ianova, Izvin, Maşloc, Murani, Pişchia, Remetea Mare, Seceani, Stanciova. Toate au poveşti şi istorie, locuri de vizitat şi de admirat.
Dar să ne oprim la una din cele mai inedite localităţi din Banat
Charlottenburg, care se află la 50 de kilometri de Timişoara, a fost construit acum 240 de ani de colonişti germani, sub forma unui cerc.
Charlottenburg este singurul sat construit în formă de cerc de pe actualul teritoriu al României. Din acest motiv, întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii şi Cultelor. Satul este şi greu de găsit, undeva între Timişoara şi Lipova, ascuns între dealuri. Intrarea în Charlottenburg, numită şi Şarlota, se face pe „codiţa" unui măr imaginar. Fructul este satul. În mijlocul lui, ca un sâmbure, stă biserica catolică.
GALERIE FOTO de la Charlottenburg
Cercul avea iniţial avea un diametru de 210 metri, iar satul avea 30 de case şi 130 de persoane. Originea numelui Charlottenburg s-a pierdut în negura istoriei, însă se spune că vine de la numele soţiei unui fost administrator al zonei. Biserica a fost construită în 1876 de către familia Sina de Hodos şi Kizdia.
În Charlottenburg mai trăieşte un singur neamţ care are grijă de moştenirea lăsată de coetnicii săi. Îl cheamă Peter Trimper şi are 75 de ani. El e istoricul satului, profesorul, harnicul, cantorul, neamţul, omul care le ştie pe toate.
Fortificaţiile preistoice de la Corneşti
Dacă tot suntem în zonă, nu se poate să nu amintim de fortificaţiile de la Corneşti, care ar putea deveni un magnet pentru turişti. Este vorba de cea mai mare fortificaţie preistorică din Europa.
Pe baza probelor de carbon-14, fortificaţia descoperită lângă Corneşti, este datată în a doua jumătate a mileniului II, înainte de Hristos. Dimensiunea fortificaţiei cu cele trei centuri înconjurătoare atinge 900 de hectare, iar cu cel de-al patrulea val, care se cercetează acum, dimensiunile ajung la 1.720 de hectare.
Muzeologii susţin că aceasta a aparţinut unei culturi din perioada Epocii Bronzului, care a fost răspândită din nord-estul Croaţiei de azi, până în zona piemontală a Banatului, de la Dunăre la Mureş.
Fortificaţia de la Corneşti a devenit un loc preferat al arheologilor din străinătate. Există un proiect iniţiat de Muzeul de Preistorie de la Berlin, iar cercetători de renume mondială vin în judeţul Timiş pentru săpături şi cercetări.
Lucrările se fac încet, iar informaţile nu sunt spectaculoase pentru publicul larg, însă îi ajută pe specialişti să pună cap la cap puzzelul. cercetat în jur de 2 hectare, din totalul de 1.700 de hectare. Una din importantele descoperite ale arheologilor este legat nu de cei care au locuit în interiorul fortificaţiei, ci de o zonă aflată în vecinătate. Aici s-au descopeirt două morminte de sarmaţi, un amestec de popoare scitice (iraniene).
GALERIE FOTO aerian cu fortificaţiile de la Corneşti
Circuit turistic la Corneşti
Cei de la Muzeul Banatului încearcă acum să profite de pe urma acestei fortificaţii şi să o includă într-un circuit turistic. Planurile lor includ deschiderea unui muzeu la Corneşti, dar şi a unei baze de cercetare. Pentru asta încearcă să acceseze fonduri de la Ministerul Culturii. Arheologii străini vor reveni la Corneşti în perioada august-septembrie, când se redeschid şantierele de la fortificaţie.
Este una din cele mai spectaculoase fortificaţii din perioada bronzului din Europa.
Fortificaţia apare pe primele hărţi Mercy (1723-1725), iar apoi pe toate hărţile militare până la sfârşitul Primului Război Mondial. Primele săpături au fost realizate în 1939 de Marius Moga, însă până recent nu s-au mai găsit fonduri pentru a le continua. Înainte de rezultatele cu carbon-14, arheologii aveau ca ipoteze o fortificaţie din perioada dominaţiei avare, putând fi capitala unui stat care 200 de ani a fost cel mai puternic din Europa Centrală.
Dacă ai fost în aceste locuri minunate şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem, ne poţi poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Citiţi şi:
FOTO Bisericile de lemn din Ţara Făgetului, ţinute departe de ochii turiştilor. Misterele micilor lăcaşe de cult din Banatul mioritic
FOTO VIDEO Minunata Timişoara - Toate secretele clădirilor-monument şi poveştile uluitoare ale unei cetăţi imperial
FOTO VIDEO Valea Frumoasei, raiul descris în povestirile lui Mihail Sadoveanu
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă
Se încarcă comentariile...
