FOTO EXCLUSIV Cea mai veche carte poştală ilustrată apărută pe actualul teritoriu al României. A fost pusă în circulaţie la Timişoara, în anul 1891
0
Timişoara se poate mândi cu cel mai mare colecţionar de cărţi poştale care ilustrează imagini de demult ale oraşului de pe Bega.
Istoricul Thomas Remus Mochnacs, angajat al Bibliotecii Universitare, este cel mai mare colecţionar de cărţi poştale cu Timişoara. Acesta se poate lăuda cu peste 3.400 de de ilustrate care au ca temă Timişoara. Colecţia s-a este însă mult mai mare, cuprinde peste 7.000 de obiecte de cartofilie, din toate perioadele.
“Fiind filatelist şi numismant încă din şcoală, am dezvoltat colecţiile. Ilustratele sunt mai scumpe decât timbrele, astfel că în liceu aveam deja o colecţie de ilustrate noi şi, după revoluţie când au apărut magazinele specializate, ulterior internetul, pieţele de vechituri şi târgurile specializate unde colecţionarii veneau cu diverse, am început să strâng ilustrate începând cu cele mai vechi, cele de sfârşit de secol XIX. Evident, acestea sunt şi cele mai scumpe”, spune Thomas Remus Mochnacs.
Cea mai veche carte poştală ilustrată este de la expoziţia naţională de la Timişoara
Colecţionarul deţine cea mai veche carte poştală apăruta pe actualul teritoriu al României, care a fost pusă în circulaţie la Timişoara în anul 1891.
“Cartea poştală simplă apare în 1869 în Imperiul Austro-Ungar, deci în Banat, în Timişoara, circulă prima carte poştală din lume. Cărţile poştale ilustrate, cele care au şi o parte de iconografie – în general o fotografie, dar primele erau gravate – apar în spaţiul german prin anii ’80 ai secolului al XIX-lea. În zona Regatului Ungariei din Imperiul Austro-Ungar; respectiv de pe teritoriul actual al României, prima ilustrată apare în 1891 în Timişoara, înainte de Budapesta, de Fiume, de Bucureşti, de Sibiu. Este o vedere ce reprezintă pavilionul central al Expoziţiei Naţionale din 1891 din Timişoara la care a participat şi Franz Josef. Aceasta este cea mai veche carte poştală din Ungaria, dar şi cea mai veche carte poştală de pe teritoriul actual al României”, povesteşte Thomas Remus Mochnacs.
Cea mai veche carte poştală ilustrată din Ungaria veche şi de pe actualul teritoriu al României. A apărut în 1891 FOTO Colecţia Thomas Mochnacs
În perioada 19 iulie- 30 seprembrie 1891, Timişoara a găzduit Expoziţia Industrială şi Agricolă, una din marile evenimente de profil din Europa acelor vremuri. Expoziţia s-a desfăşurat în actualul parc al copiilor cât şi în Parcul Rozelor, care atunci s-a numit Parcul Franz Josef. În 16 septembrie 1891, la Timişoara a poposit Majestatea Sa Impăratul Austriei şi Rege al Ungariei, Franz Josef I.
În altă parte, în Belgia, Olanda, Italia, e posibil să existe cărţi poştale cu doi, trei ani înainte, afirmă Mochnacs.
“Spaţiul germanic a influenţat spaţiul Austro-Ungar, dar şi pe cel românesc, din vechiul regat. În România, prima carte poştală a apărut în 1894, la o distanţă de câţiva ani de cel din Timişoara. Interesant este că în printre primele ilustrate româneşti este vorba tot de un pavilion expoziţional. Presupun că au cam copiat variant timişoreană, pentru că seamănă destul de mult”, a explicat Mochnacs.
Următoarele cărţi poştale cu Timişoara conţin imagini cu Teatrul, cu Piaţa Libertăţii, Piaţa Unirii, Gara, Primăria şi unele biserici. “Sunt vreo 20 de obiective mai importante care apar pe cărţi poştale”, adaugă istoricul.
Istoria prin cărţi poştale
Vechile cărţi poştale şi ilustrate păstrează astăzi farmecul Timişoarei de altădată. Fără vechile cărţi poştale, astăzi nu am fi avut o imagine asupra oraşului din acele vremuri. Unele clădiri nu mai există, altele au suferit transformări precum fosta Cetate, Gara de Nord sau Teatrul Naţional.
“Fotografile, având tiraje foarte mici, majoritatea fiind unicate, o familie putea să comande şi trei, patru sau cinci cărţi identice dintr-un clişeu. Ilustratele, cele tip foto sau cele tipărite, aveau tiraje –cele foarte vechi – de sute, apoi de mii, în perioada comunistă de zeci de mii şi chiar de 100-200.000, la cele foarte comune. Au inundat piaţa şi, chiar dacă se distruge o mare parte din ele, tot mai rămân suficiente ca să fie vizibile. Ele au ajuns peste tot. Ilustratele de Timişoara se pot găsi în Australia, în SUA, oriunde. Asta era una dintre avantaje. Făceai reclamă oraşului tău orinde trimiteau acea bucată de carton, care avea o clădire, o instituţie, o piaţă, ceva reprezentativ din localitatea în care erai”, spune istoricul timişorean.
Scade calitatea cărţii poştale în timpul comunismului
Cele mai multe carti poştale cu Timişoara din colecţia lui Mochnacs ilustreaza perioada austro-ungară, urmează apoi perioada interbelică. Numărul acestora scade în timpul comunismului, când, spune Mochnacs, ilustratele îşi pierd şi calităţile de odinioară.
“Cărţile poştale din Timişoara, înainte de primul Război Mondial, erau inscripţionate în maghiară şi germană. Unde populaţia românească era numeroasă, cum era Caransebeş, apăreau şi în limba română. În perioada interbelică, cărţile poştale sunt trilingve: română-maghiară-germană. Ca realizare grafică, primele sunt cele litografiate, pe foiţe metalice, monocolore sau policolore. Până să apară fotografia color, până prin anii 30, clişeul foto era alb-negru, dar era colorat manual”, spus colecţionarul”, a mai spus colecţionarul.
"Ilustratele devin mai urâte, mai prost realizate, mai puţin artistic"
Mochnacs are în jur de 2.000 de cărţi poştale din perioada austro-ungară, cam 1.000 şi comuniste aproximativ 600.
“Cu cât ne apropiem de zilele noastre, ilustratele devin mai urâte, mai prost realizate, mai puţin artistice. O explicaţie este reducerea costurilor. Sunt din ce în ce mai suprapuse culorile, difuz, alunecări de clişee, cartonul de grosime mai mare este înlocuită cu hârtie de proastă calitate. Cele alb-negre sunt din periada Republica Populară Românână, dar calitatea fotografică este încă extraordinară. În timpul RSR apar cele color, după 63 devin permanente”, a povestit Thomas Remus Mochnacs.
Cea mai ieftină variantă de trimitere poştală
Cartea poştală era cea mai facilă modalitate de a comunica la sfârşitul secolului al IXI-lea-începutul secolului al XX-lea.
“Era cea mai ieftină variant de trimitere poştală. Scrisorile costau mai mult. Cartea poştală pe la 1900, în multe ţări avea chiar o indicaţie, să nu depăşescă cinci cuvinte. Dacă e sub cinci cuvinte mesajul din ilustrată era taxat la minimul posibil. În spaţiul maghiar era de doi crăiţari. În România costa cinci bani loco şi zece bani internaţional. Şi-au dat seama că ilustratat e mult mai atractivă decât cartea poştală simplă pentru că e şi o variant de publicitate gratuită”, a mai declarat Thomas Remus Mochnacs, care în lucrarea sa de doctorat are câteva capitole legate de istoria cărţilor poştale şi ilustratelor.
Între 1890-1940 sunt aproape 30 de tipografii în Timişoara. Vreo şapte-opt tipăreau şi ilustrate. De când a apărut internetul şi telefonia mobilă, cartea poştală şi-a pierdut utilitatea.
Citeşte şi:
FOTO Timişoara, în timpul grandioasei expoziţii din 1891. A fost vizitată şi de împăratul Franz Josef I
FOTO Timişoara din perioada stalinistă. Imagini rare cu oraşul de pe Bega în anii ‘50
Fotografii rare cu spectaculoasa faţadă vieneză a Operei din Timişoara din perioada interbelică
FOTO Timişoara în epoca socialistă. Imaginile inedite prelucrate după cărţile poştale din perioada 1960-1980
FOTO Cum arăta Timişoara în perioada socialistă. Atmosfera anilor '60 - '80 în oraşul de pe Bega în fotografii rare
Se încarcă comentariile...
