FOTO 75 de ani de la bombardamentele americane asupra Timişoarei şi a Chişodei. Au fost înregistraţi 90 morţi şi 162 răniţi grav
0
Pe 3 iulie 1944, US Air Force a bombardat Timişoara în plină zi. Au fost distruse complet gara Domniţa Elena, Moara Mare (Prohaszka), Depozitul de petrol Unirea (fosta I.R.A.) şi Fabrica de Tutun.
GALERIE FOTO
În noaptea de 16/17 iunie 1944, Timişoara este lovită de primele bombe ale armatelor americane şi britanice. Pe 3 iulie 1944, a avut loc al doilea bombardament al Timişoarei, de către US Air Force, în plină zi.
Prima zonă afectată de bombardamentele aliaţilor a fost Gara “Domniţa Elena” (actuala Gara de Nord). Principalul nod ferioviar din regiune, a fost principalul obiectiv al aviaţei americane.
S-a atacat în special cu bombe incendiare, mai puţin cu cele explozibile.
Profesorul de istorie Florin Golban a oferit detalii legate de bombardamentele din 3 iulie.
“La ora 10.45 a sunat prealarma, urmată la ora 11 de alarma iminentă. Câteva minute mai târziu erau vizibile zgomotoasele bombardiere B 24 Liberator a căror bombardament a durat între orele 10.52 – 13.45. Erau 250 de bombardiere care au lansat peste 10.000 de bombe explozive şi incendiare.
Deoarece ţintele erau vizibile, bombardamentul american a fost mult mai devastator decât cel englez. El a provocat Timişoarei pagube imense, cifrate doar ,<în raza circumscripţiei a I-a la 979.000.000 lei din care valoarea imobilelor era de 629.000.000 lei>. Au fost distruse complet gara Domniţa Elena (o bijuterie arhitectonică, înlocuită de comunişti cu construcţia actuală), Moara Mare (Prohaszka), Depozitul de petrol Unirea (fosta I.R.A.) şi Fabrica de Tutun.
Fabrica de Tutun
În cifre, pagubele se prezintă astfel: Fabrica de Tricotaje (Pasmatexul de astăzi) - 15.000.000 lei, Societatea Continental pentru Comerţul Fierului (astăzi acolo se află clădirile Electro-Motor şi Fabrica de Pălării) - 70.000.000 lei, Moara Mare (Prohaszka - moara de pe malul Begăi), Banca Italiano-Română - 25.000.000 lei etc. Totalul pagubelor înregistrate de organele de resort judeţene se ridică la suma de 1.339.486.000 lei.
Bombele au căzut până în apropierea Spitalului de Copii Luis Ţurcanu şi a Catedralei Mitropolitane, dar marele edificiu nu a fost afectat. Pe lângă pagubele materiale, trebuie menţionate şi pagubele umane. Au fost înregistraţi oficial, 90 morţi şi 162 răniţi grav. Au fost distruse 189 case şi localuri de instituţii iar alte 232 au fost grav avariate. Ca un peisaj apocaliptic au fost prezentate efectele bombardamentului asupra Gării, unde liniile ferate au fost smulse de pe traverse, vagoanele erau aruncate la mare distanţă şi întâlneai <cadavre peste tot în împrejurimile gării>.
Cel mai bine a surprins ceea ce a urmat, Ştefan Boleraz, (n. 1927), care, la vremea respectivă, era licean şi făcea parte din A.P.E. (apărarea pasivă): <Eu am fost în echipa de detecţie. După bombardamentul care a fost ziua, ni s-au dat măşti de gaze, mănuşi de cauciuc şi am fost pus să mă duc pe malul Begăi, acolo unde era fabrica de lanţuri, unde era moara veche. Acolo a trebuit să detectăm morţii. Armata a venit, erau numai veterani bătrâni, restul armatei era pe front. Eram doar noi… elevii şi bătrânii. Veneau cu camioane, şi noi scoteam morţii şi-i aruncam în camioane. Am văzut o mână, am tras de ea şi… s-a tras din corp. Am văzut cap fără corp şi corp fără cap, corp fără picioare… le-am dus la cimitirul săracilor. Acolo nu erau excavatoare. Mai mulţi oameni, prizonieri de război, au săpat. S-au aruncat morţii în groapa comună. În cimitirul din Iosefin au fost duse cadavrele din bombele incendiare, de la bombardamentul de noapte. Au fost arşi de vii… Am văzut oameni umflaţi, cu corpul ca jumările. Veneau oamenii să-i recunoască, dar n-au putut. Au fost incineraţi>”, a scris Golban, pe pagina sa de Facebook.
Gara din Timişoara înainte de bombardamente
Gara Mare din Timişoara a fost bombardată
Florin Golban, originar din Giroc, afirmă că a insistat cu câteva aspecte legate de bombardamentele Timişoarei deoarece, viaţa girocenilor şi a chişozenilor era legată, ca de multe ori de-a lungul istoriei, de soarta capitalei Banatului.
“Teama locuitorilor din satele noastre era îndreptăţită, deoarece într-un raport al jandarmeriei din Giroc au fost menţionate 27 de bombe căzute pe hotarul localităţii Chişoda. Din fericire, bombele explozive au fost lansate în afara vetrei satului şi nu au provocat pagube umane. Bombele de la Chişoda au fost lansate în zona Livezilor, la fântâna lu' Chela, unde este astăzi CET-ul. Bombele au făcut cratere uriaşe, tinerii de atunci amintindu-şi de faptul că pe fundul acestora era apă. Se ajunsese, mai exact, la pânza freatică.
ÎGara înainte de atac
Gara "Domniţa Elena" după bombardare
Nu deţinem amănunte despre scopul bombelor lansate la Chişoda, dar, emitem câteva ipoteze. Deoarece la Fratelia erau gara şi o baterie de artilerie antiaeriană (în toată Timişoara erau cinci baterii antiaeriene: 21, 27, 82, 83, 218, care formau Divizionul de Art. a.a. 23), există posibilitatea ca americanii să fi lansat bombele în încercarea de a distruge obiectivul civil şi bateria a.a.. Nu trebuie exclusă nici posibilitatea ca unele motoare ale bombardierelor să fi fost avariate de antiaeriană, echipajele respective lansând bombele la întâmplare pentru a putea redresa aparatele. Această supoziţie este mai plauzibilă, deoarece bombardamentul s-a realizat ziua, iar probabilitatea ca Gara Fratelia să nu fie lovită era extrem de redusă.
Au existat şi consăteni care au surprins pe viu evenimentele din Timişoara.
Giroceanul Urşica Petru a urmărit bombardamentul de zi la Distribuţia Depozitului de Carburanţi (astăzi Punctele Cardinale). Consăteanul rememora cum prizonierii ruşi, care erau salahori, jucau cărţi şi a început alarma. De jur împrejur erau Tribunalul, piaţa oraşului şi câmpul de instrucţie a armatei. În zonă nu erau adăposturi aeriene, de aceea oamenii au fugit spre Cioca Pusta (Calea Torontalului). Bombele au fost lansate chiar asupra Depozitului de Carburanţi, din respectivul amplasament rămânând cratere şi fiare torsionate.
Şcoala Surorilor Notre Dame
Pe chişozeanul Gâlcă Vichente bombardamentul l-a surprins la Societatea Continental pentru Comerţul Fierului (Fabrica de Lanţuri). Deşi au fost alarmaţi de iminenţa raidului, adăpostul aerian nu era pe măsura bombelor lansate, care variau în greutate de la 225 la 2000 de kilograme. Suflul exploziei a proiectat personajul amintit în Bega, fiind împroşcat cu schije pe faţă şi abdomen. Din fericire, a supravieţuit momentului”, a mai scris profesorul Florin Golban.
Se încarcă comentariile...
