EXCLUSIV Statul Român, obligat să-i plătească unui bărbat de etnie romă, arestat ilegal, daune morale de 150.000 de euro
0
O sentinţă a Curţii de Apel Suceava obligă Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, să îi plătească unui bărbat de etnie romă din Timişoara daune morale de 150.000 de euro pentru că a fost ţinut ilegal în arest 650 de zile. Ministerul Finanţelor încearcă, fără succes, să recupereze banii de la magistraţii care au greşit.
Iacob Schein, un bărbat de etnie romă din Timişoara, aflat acum în puşcărie într-un alt dosar, a fost despăgubit cu 150.000 de euro pentru cele 650 de zile petrecute ilegal în arest preventiv. Istoria acestui caz a început în 2007, când Schein a fost reţinut şi arestat într-un dosar DIICOT de trafic de minori şi persoane. O anchetă jurnalistică realizată la vremea respective scotea la iveală faptul că Schein este ţinut în arest preventiv, după un scenariu de tip mafiot, în care Schein este nevinovat, dar este arestat pentru că refuză să depună mărturie împotriva şefului IPJ Timiş de la vremea respectivă, Săndel Palade.
Ulterior, Iacob Schein, un comisar de Poliţie din Timiş, Viorel Renu, şi un avocat din Oradea, Tiberiu Tiba, au fost judecaţi şi condamnaţi într-un dosar de trafic de influenţă în care Schein a încercat să îşi cumpere eliberarea din arest preventiv, unde era ţinut ilegal. În paralel a Schein a continuat să îşi susţină nevinovăţia în dosarul de trafic de persoane în care a fost arestat la propunerea DIICOT. Printr-o decizie emisă în 2010, Curtea Supremă a decis, în mod definitiv şi irevocabil, că Iacob Schein a fost ţinut ilegal în arest preventiv 656 de zile, mandatul de arestare preventivă fiind prelungit ilegal de 13 ori.
După obţinerea sentinţei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Iacob Schein a deschis un proces prin care a cerut acordarea unor daune morale de 1.000.000 de euro. Dosarul a fost strămutat la Suceava, unde magistraţii Curţii de Apel Suceava au emis o sentinţă irevocabilă care obligă Statul Român la plata unor daune morale de 150.000 de euro. „Prejudiciul moral provocat prin arestarea nelegală (rezultată din hotărârea de achitare) nu trebuie demonstrat, întrucât prin măsura respectivă se încalcă unul dintre cele mai importante atribute ale personalităţii umane, dreptul la libertate, ca drept inalienabil al fiinţei umane şi ca valoare primordială într-o societate democratică, iar suma acordată de instanţă cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral suferit trebuie să fie o reparaţie pentru atingerea adusă onoarei, sănătăţii şi reputaţiei sale prin declanşarea procesului penal în cadrul căruia s-au dispus măsurile restrictive şi, în final, achitarea persoanei”, se arată în sentinţa favortabilă lui Schein.
Ministerul Finanţelor îi caută degeaba pe judecătorii vinovaţi
Sarcina achitării daunelor morale pentru Iacob Schein îi revine Ministerului Finanţelor. Dintr-un document intrat în posesia Adevărul reiese că Ministerul Finanţelor a transmis o adresă către Consiliul Superior al Magistraturii pentru identificarea magistraţilor care se fac vinovaţi de arestarea ilegală a lui Schein şi recuperarea banilor în baza unui articol de lege care spune că „după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile, statul (n.r. Ministerul Finanţelor) se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.
În ciuda acestei prevederi, demersul Ministerului Finanţelor este inutil, judecătorii neputând fi traşi la răspundere în niciun fel. Potrivit judecătorului Cristian Dănileţ, , membru al CSM, pentru ca un magistrate să poată fi tras la răspundere, trebuie demonstrat că a acţionat cu rea-credinţă, ceea ce se întâmplă destul de rar. Chiar şi în cazul în care se demonstrează reaua-credinţă a magistratului, fapta se prescrie într-un an. Astfel, în cazul lui Iacob Schein, chiar dacă se va demonstra că magistraţii implicaţi în caz au acţionat cu rea-credinţă, fapta este prescrisă de şase ani. Singura soluţie pentru tragerea la răspundere a judecătorilor ar fi ca Ministerul de Finanţe să demonstreze într-un proce civil abuzul magistraţilor pentru recuperarea banilor. O astfel de situaţie este o utopie. Până acum, în toate cele câteva zeci de cazuri în care s-au dispus daune morale pentru detenţie ilegală banii au fost plătiţi de Ministereul Finanţelor Publice de la bugetul de stat, fără tragerea la răspundere a judecătorilor responsabili.
Se încarcă comentariile...
