EXCLUSIV Românii care s-au declarat romi pentru a primi 500 de lei de la UE: „Ce, ţiganii nu sunt oameni? Dacă trebuie să fim ţigani, să fim ţigani!”

„Dă-mi o şansă” este sloganul sub care s-a derulat un proiect european dedicat romilor, persoanelor cu dizabilităţi şi femeilor, considerate vulnerabile. Potrivit datelor intrate în posesia „Adevărul”, mai multe persoane care nu sunt de etnie romă s-au declarat aşa pentru a intra în grupul ţintă al proiectului. „Nimeni nu poate contesta etnia unei persoane”, se apără iniţiatorii proiectului european.

„Măsuri inovatoare pentru facilitarea acccesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile”. Este denumirea pretenţioasă a unui proiectu finanţat de Uniunea Europeană cu aproximativ două milioane de euro pentru sprijinirea persoanelor de etnie romă, a femeilor (considerate persoane vulnerabile) şi a persoanelor cu dizabilităţi. Proiectul are propriul site www.dă-mioşansă.ro şi este implementat de Alianţa Sindicatelor Timiş în parteneriat cu Sindicatul „Prometeu” Suceava, SIVECO România S.A., Universitatea de Vest din Timişoara şi firma SEEGEC RO din Suceava. Derulat în două regiuni, proiectul a vizat „diminuarea efectelor marginalizării sociale, a discriminării şi sărăciei persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile şi incluziunea pe piaţa muncii a acestora”. 

Grupul ţintă din cele două regiuni era format din 900 de persoane, din care 600 persoane de etnie romă, 180 persoane cu dizabilităţi şi 60 persoane din familii cu peste 2 copii, minimum 60 femei. „Grupul ţintă al proiectului pentru regiunea Vest este format din 450 de persoane din judeţele Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara şi Arad, din care 300 persoane de etnie romă, 90 persoane cu dizabilităţi, 30 persoane din familii cu peste 2 copii, minim 30 femei”, se arată pe site-ul proiectului.

„Pentru unii a fost porcul de Crăciun”

Unul din palierele proiectului viza organizarea unor cursuri de lucrător comercial (vânzător), care s-au derulat Traian Vuia, Sudiraş sau Jupani şi în cadrul cărora beneficiarii au beneficiat şi de un prânz. Pentru identificarea persoanelor care pot fi incluse în grupul ţintă, în cadrul proiectului au fost angajaţi aşa-numiţii tutori, responsabili de zonă. Pentru cursurile din zona Lugoj-Făget au fost angajaţi trei turori. Oferta cursului din bani europeni includea şi acordarea unei sume de 500 de lei pentru participanţi. Suma a fost suficient de atractivă încât din unele familii să se înscrie mai multe persoane.

„Pentru unii, banii ăştia au fost porcul de Crăciun”, a declarat o sursă din cadrul proiectului. O altă sursă din interiorul proiectului a declarat că la cursuri s-au înscris inclusiv rude ale tutorilor angajaţi de responsabilii de proiect. Problema romilor care să facă parte din grupul ţintă a fost rezolvată simplu: o declaraţie pe proprie răspundere care să ateste că persoana care participă la curs este de etnie romă.

„Nu-i ţigan. E oltean”

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) s-a ocupat în acest proiect de partea de formare teoretică şi practică. Universitatea a fost şi cea care a angajat tutorii din zona în care s-au ţinut cursurile. De asemenea, UVT a încheiat parteneriate cu trei magazine alimentare pentru ca sătenii şcoliţi în comerţ să facă practica. Unul din magazinele partenere este în satul Brăneşti. „Adevărul” a pornit pe urma cursanţilor, iar primul popas a fost la magazinul din Brăneşti, unde oamenii ar fi trebuit să înveţe arta comerţului. Surpriza cea mai mare a fost să aflăm că însuşi patronul magazinului (foto) a făcut cursul de vânzător, declarându-se de etnie romă.

„A trebuit să dăm declaraţie. Dacă aşa am declarat, aşa sunt. Dacă a fost cursul pentru romi... Nu-s tot oameni şi ţiganii, şi romii?”, a declarat bărbatul, care a spus că la ultimul recensământ a fost plecat din ţară, iar până la următorul recensământ îşi schimbă etnia, iar dacă nu se poate, o să se declare rom fără probleme. La două case depărtare, o bătrână iese în stradă. O întrebăm dacă îl ştie pe patronul magazinului şi dacă ştie ca acesta să fie etnic rom.

„Cristi? Oltean îi, dar ţigan nu-i. E sămânţă de oltean. Mumă-sa-i olteancă şi tată-su-i bănăţean”, spune bătrâna potrivit căreia Cristi „nu arată a fi ţigan”. De la localnici mai aflăm că şi alţi săteni ca „Bilan” sau „Gulin” ar fi făcut cursul din bani europeni. Aceştia nu au fost găsiţi acasă, despre unul dintre ei reuşind să aflăm că e la lucru. S-a angajat, dar nu ca vânzător, ci ca şofer al unui prim-procuror.

Proiectul european „Dă-mi o şansă” a format mulţi vânzători în satele Traian Vuia, Sudriaş şi Jupani, de unde este unul dintre tutori. „Şi baba mea a fost”, ne spune un localnic care lucra la utilajele din faţa casei. „Au venit de la Timişoara. Cursurile s-au făcut. Eu am mai întârziat, dar am fost. Nu pot să zic. S-au ţinu cursurile”, spune doamna, care habar nu are dacă s-a declarat de etnie romă sau nu.

„Am semnat multe acte, dar nu ştiu ce am semnat. Dacă m-au înşelat, m-au înşelat. Eu nu mă duc niciunde. Eu sunt femeie bătrână”, spune doamna care subliniază că nu vrea să apară „la televizor”. Fără prea mult efort găsim o altă doamnă care a făcut cursul de vânzătoare. Cu o pensie de 500 de lei după ce a muncit o viaţă în comerţ, doamna s-a mutat în urmă cu şase ani de la Timişoara, la Sudriaş A fost şi ea la cursul organizat din bani europeni. Mărturiseşte că a semnat multe hârtii şi nu ştie exact ce a semnat, dar nu vede nicio problemă în a se declara de etnie romă. „Ce, ţiganii nu sunt oameni? Pe bune. Au fost atâţia oameni săraci care s-au bucurat. Mai mult cred că s-a mers după mâncare decât atâta cu cursurile. Dacă trebuie să fim ţigani, să fim ţigani”, a spus femeia din Sudriaş, care a declarat că i s-a oferit posibilitatea cursului şi a mers la curs. 

Cum demonstrezi că „ţiganul” nu-i ţigan?

Unul dintre tutorii din zonă angajaţi în proiect este Silviu Dumitrescu. Acesta a declarat că nu ştie ce s-a întâmplat în cadrul proiectului, semnând cu Universitatea de Vest un contract care nu a fost pus niciodată în practică. „Eu m-am angajat doar la început. Nu ştiu ce s-a întâmplat în continuare. Nu am luat niciun ban de pe urma acestui proiect”, a spus Dumitrescu. Angajat tutore în cadrul proiectului, alături de soţia sa, Vasile Petruescu a spus că în opinia sa, obiectul proiectului a fost atins. 

„Din punctul meu de vedere, tot ce ţine de respectarea condiţiilor s-a respectat. Dacă oamenii s-au declarat romi eu, nu am nicio competenţă în a-i verifica”, a spus Vasile Petruescu. Întrebat dacă au fost rude ale sale la cursuri, Petruescu a spus că satul fiind mic, sunt oameni care au acelaşi nume cu el şi e posibil să fie rude îndepărtate.

„Dacă bunicul meu sau străbunicul meu a fost ţigan, am şi eu o unghie de ţigan. Dacă străbunicul meu a fost ţigan şi eu am ieşit blond, înseamnă că nu pot fi ţigan? Grav ar fi fost dacă s-ar fi semnat o hârtie de către altcineva. Dacă găsiţi vreun caz de genul acela, justiţia să îşi facă treaba”, a explicat Petruescu. Responsabil de atingerea grupului ţintă şi de proiect în ansamblul său este reprezentantul Alianţei Sindicatelor, Victor Ghenea. Acesta a declarat că grupul-ţintă al proiectului a fost atins în proporţie de 88 la sută, arâtând, la rândul său, că în cazul celor care s-au declarat romi nu poate să îi contrazică nimeni. Pe siteul proiectului, www.da-miosansa.ro sunt şi fotografii ale cursanţilor, dar acestea sunt atât de mici încât nu poţi identifica persoanele care au participat.

Levente, de naţionalitate Jedi

Responsabil cu formarea cursanţilor, din partea Universităţii de Vest din Timişoara, Sorin Predescu a susţinut că nimeni nu poate contesta etnia unei persoane atâtat timp cât persoana respectivă se declară de o anumită etnie. „Care e procedura de a afla dacă sunt romi sau nu? O ştiţi? Singura procedură este aceea prin care cineva recunoaşte că este de etnie romă. În legea română şi în Constituţie este interzis să îi atribui cuiva o etnie pe care el nu şi-o atribuie singur. Dacă pe el îl cheamă Levente şi dacă el consideră că e de naţionalitate Jedi (n.r. ordin monastic din universul Războiul Stelelor), aşa îl trecem la recensământ. Că or fi români care s-au declarat romi pentru a lua 500 de lei, e posibil, dar nu am cum să demonstrez că nu e rom. Nu există o procedură legală prin care, dacă cineva se declară că e rom, să zici că nu e rom. În spatele beneficiarilor care s-au declarat ca fiind de etnie romă există o declaraţie că sunt romi”, a declarat Sorin Predescu.

Acesta a mai declarat că deşi proiectul are o valoare de aproximativ două milioane de euro, doar jumătate din bani s-au folosit. „Nu s-au cheltuit nici pe departe toţi bani, din cauze obiective şi simple. A fost lansat foarte târziu proiectul şi existau unele activităţi care nu erau realizabile. Au fost bani care nu s-au mai alocat şi nu s-au mai folosit”, a mai declarat Predescu potrivit căruia proiectul a fost închis bine, dar nu fără greutăţi. „Toate cursurile şi zona de practică sunt monitorizate.

Au existat nişte responsabili de formare practică. Ei aveau principala sarcina de a monitoriza. La rândul lor, ei erau monitorizaţi de colegii de la Universitate şi a mai fost o monitorizare de la Bucureşti”, a mai spus Predescu potrivit căruia a fost un raport negativ legat de formare. „Noi anunţasem că facem nişte cursuri care nu au fost raportate pentru că nu au venit nişte bani de la Bucureşti. Nu pot să spun că a fost un proiect bun. A fost o problemă extraordinară cu eliberarea banilor de la Bucureşti care ne-au blocat jumătate de proeict”, a mai spus Sorin Predescu.