Enclava croată din Munţii Banatului. „La noi nu se fură, puteţi să vă lăsaţi maşina deschisă. Nu există bătăi, scandaluri, violuri. Nu am avut niciodată o crimă“
0
În Munţii Banatului, în Cheile Caraşului, pe drumurile dintre Reşiţa, Anina şi Grădinari, trăiesc caraşovenii, o populaţie slavă de religie romano-catolică, unul dintre cele mai inedite grupuri etnice din România. Sunt croaţii din Banatul Montan.
La intrarea în Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului se află comuna Caraşova (care cuprinde satele Iabalcea, Nermed şi Caraşova), unde sunt în jur de 3.200 de suflete. De cealaltă parte a văii, pe drumul dintre Reşiţa şi Grădinari este comuna Lupac (cu satele Clocotici, Rafnici, Vodnici şi Lupac) cu apoximativ 2.600 de locuitori. În cele două comune locuiesc caraşovenii, o comunitate inedită de slavi romano-catolici. Ei sunt croaţii caraşoveni. Sunt diferiţi de croaţii din Timiş (de la Checea, Cenei şi Recaş). Este cea mai veche comunitate de croaţi de pe teritoriul României. Şi-au păstrat identitatea în ultimul secol, în special datorii izolării enclavelor în care trăiesc. Caraşova – capitala croaţilor din Banat, a fost cândva reşedinţă de judeţ, înainte ca acest rol să fie preluat de Lugoj.
În capitala croaţilor din România
În cele două comune, limba croată este recunoscută oficial. Au indicatoare, inscripţii oficiale bilingve, educaţie, acces la justiţie şi administraţie publică în limbă croată, alături de română.
Marian Mihăilă, referent cultural la Primăria Caraşova, ne-a povestit despre trecutul şi prezentul caraşovenilor.
„Pentru că noi suntem de religie catolică, majoritarii din jur, care sunt ortodocşi, nu au migrat în interiorul satelor noastre. Aşa se face că nu a avut loc asimiliarea. Noi, prin biserică am reuşit să ne păstrăm şi limba. Mai este ceva, croaţii sunt foarte uniţi, nu au vrut să îşi părăsească locul unde s-au născut. Noi aici suntem 99 la sută croaţi. Mai avem câteva familii de romi, dar ei s-au stabilit aici în anii 1800. Ştiu limba noastră, vorbesc ca noi. Au cartierul lor, sunt oameni paşnici şi agricultori. Avem şi câteva familii mixte, de pe vremea când românii au fost aduşi aici să lucreze la mină, la Lupac. Dar când s-a închis mina, ei au şi plecat în mare parte. În Caraşova sunt cam 20 de familii de români”, a explicat Marian Mihăilă.
„Am rămas cu limba croată veche”
Caraşova este cea mai veche aşezare croată de pe teritoriul României de azi. Este menţionată prima dată în documente în 1333.
„Strămoşii noştri aici au găsit locul care le-a plăcut, aici s-au stabilit. Ei nu au fost colonizaţi de habsburgi cum este cazul croaţilor din Recaş şi Checea. Aceia ştiu exact când au venit şi de unde din Croaţia au venit. Noi suntem croaţi craşoveni, diferiţi de croaţii din ţara mamă. Şi nu se ştie de unde au venit strămoşii. Se vorbeşte altfel decât în Croaţia, e un alt dialect, este altfel exprimat. Noi am rămas cu vocabularul care s-a folosit în Croaţia acum 300-400 de ani. Am rămas cu limba croată veche, în timp ce la ei limba a evoluat, ca aici româna. Dar şi la noi, pentru că am fost în imperiul Austro-Ungar, au pătruns multe cuvinte nemţeşti şi ungureşti”, a mai spus Mihăilă.
Şi portul popular de la Caraşova este unic, nu se mai găseşte în altă parte. Fiind centrul spiritual al croaţilor, la Caraşova funcţionează mai multe ansambluri de dansuri populare.
„La noi e o ruşine să vezi pe cineva beat pe stradă care urlă”
La Caraşova funcţionează, începând din 1990, Liceu Bilingv Română-Croată, unde copii din cele şapte sate croate vin să înveţe. Biserica romano-catolică din Caraşova a fost construită în stil baroc, în 1726. Mai există o capelă inedită pe un vârf de deal.
„Caraşova a fost sediu de protopopiat câteva sute de ani. Ne mândrim cu biserica noastră, care e din 1726. Capela de pe deal e din anii 1800. Acolo este Golgota, cum îi spunem noi. De jos până sus sunt staţiile evenimentelor cu răstâgnirea lui Isus. Biserica de pe deal se foloseşte înainte de Paşti, în Săptămâna patimilor. Acolo se fac slujbele. Caraşova a fost centru administrativ a zonei Banatului de Munte. Reşiţa era un sat pe atunci. Aici a fost cazarmă militară, zona de graniţă. Vă daţi seama că numai Caraşova erau aproape 5.000 de locuitori”, a mai spus Mihăilă.
Croaţii din Banatul Montan sunt şi deosebit de liniştiţi, spune Marian Mihăilă.
„La noi nu se fură. Puteţi să vă lăsaţi maşina deschisă în centru, nu vă ia nimeni nimic. Nici abuzuri, violuri, nu am avut niciodată o crimă aici. Nu se pune problema ca cineva să vrea să îţi ia banii din casă. Nu există bătăi şi nici scandaluri. La noi e o ruşine să vezi pe cineva beat pe stradă care urlă. Oamenii sunt liniştiţi, aşa au fost întotdeauna”, a explicat Mihăilă.
Până la patru-cinci ani nu vorbesc decât limba croată
Datorită reliefului muntos, caraşovenii s-au îndeletnicit în special cu creşterea animalelor. Acum, mulţi dintre tineri sunt plecaţi la muncă în Occident. Cei mai mulţi lucrează în Croaţia, Italia şi Austria. Ei revin în vacanţe, îşi sprijină familiile rămase în România. Caraşovenii sunt în relaţii foarte bune cu cei din Croaţia, de unde primesc tot sprijinul.
“Croaţii ne ajută cu cărţi, cu şcoala, sprijină cultura, să ne păstrăm identitatea. Profesori de la noi se duc la pregătiri în Croaţia. Copiii merg în excursii acolo. Copiii de la noi, până la patru-cinci ani nu vorbesc decât limba croată. Primele cuvinte în română le învaţă în grădiniţă. Liceul este utilizat de toţi croaţii din Caraşova, vin din toate cele şapte sate. Mai sunt cazuri când vin şi elevi din satele româneşti, dar care învaţă limba croată. Dar le e mai greu”, a mai afirmat Mihăilă.
“Nu avem cum să fim sârbi”
S-a spus despre caraşoveni că ar proveni dintr-o populaţie de sârbi, însă religia romano-catolică i-a făcut să îşi însuşească identitatea croată. “Nu avem cum să fim sârbi. Nu avem nici accentul lor, nici mentalitatea şi nici fizicul lor. Un popor se recunoaşte şi după fizic. Avem alte meserii, alte obiceiuri, altă religie. Ei sunt războinici, noi suntem mai calmi. Suntem mai toleranţi, nu ne uităm în grădina vecinului”, a adăugat Mihăilă. Acesta a explicat şi de ce are nume românesc. “Mulţi dintre caraşoveni au nume românizate cu timpul. Este şi exemplul meu. Eu sunt Mihajla din strămoşi, dar am devenit Mihăilă. Seamănă cu numele din Oltenia, Muntenia, unde Mihăilă găseşti peste tot”, a spus reprezentatul Casei de Cultură din Caraşova.
Primii care au beneficiat de dublă cetăţenie
Caraşovenii au fost primii etnici din România care au beneficiat de dublă cetăţenie. În contextul războiului din Iugoslavia, Zagrebul a decis să acorde paşaport tuturor croaţilor care trăiesc în afara ţării. Caraşovenii au profitat de această lege şi au obţinut dubla cetăţenie. Caraşoveni care au primit cetăţenia croată au putut pleca să lucreze în Occident, dar şi în Croaţia. Tinerii au putut merge la facultate în Croaţia, pe banii fostului stat iugoslav.
“A fost o înţelegere între Franjo Tudjman şi Iliescu, în urma căruia noi am primit cetăţenie croată. Eram prima etnie din România de după revoluţie cu dublă cetăţenie. Sunt puţini cei care nu au cetăţenie croată. Am fost primii care am plecat la lucru în Germania, Austria, când românii nu erau primiţi niciunde”, a mai declarat Marian Mihăilă.
Consulat croat la Clocotici
Din 1994, la Caraşova se tipăreşte şi un ziar lunar, “Hrvatska Grancica”. La Clocotici există chiar şi un consulat croat, unde, în 2000, la alegerile prezidenţiale din Croaţia, au putut să voteze şi caraşovenii.
Tot de la începutul anilor 2000, croaţii caraşoveni au un reprezentant în Parlamentul României, în persoana lui Milja Radan.
La Caraşova se află şi sediul central al Uniunii Croaţilor din România, care dă un deputat în Parlamentul României. În prezent, caraşovenii sunt reprezentaţi de Slobodan - Ghera Giureci.
Controversata origine a caraşovenilor
Caraşova avea deja biserică romano-catolică încă din 1333, dar primele scrieri despre prezenţa populaţiei slave este de abia din 1619, şi se datorează preotul iezuit Martin Dobrojevici.
Originea caraşovenilor este discutată şi astăzi. A fost un timp când s-a crezut că este o populaţie de bulgari catolici, care ar fi fugit de turci din zona Vidin, după 1718. Istoricii maghiari din secolul al 19-lea susţineau că locuitorii sunt sârbi, pentru că dialectul vorbit de ei era asemănător cu cel vorbit în zona râului Resava din Serbia.
O altă teorie spune că strămoşii caraşovenilor ar fi de origine croaţi de pe teritoriul Bosniei-Herzegovina, chemaţi de regele Ludovic I al Ungariei (care a domnit între 1342-1382), pentru apărarea frontierei de incursiunile otomanilor.
Cert este că manualele şcolare din secolele 18 şi 19 de la Caraşova, cât şi cărţile religioase, erau scrise în limba croată folosită de franciscanii din Bosnia.
În anii 1933 şi 1947 au venit în regiune profesori din Croaţia, iar manualele erau tipărite în limba croată în fosta Iugoslavie.
Dacă majoritatea locuitorilor se considerau până în 1990 caraşoveni, cu o limbă aparte, deosebită de croată, sârbă sau bulgară, după Revoluţia română şi după obţinerea independenţei Croaţiei, s-a schimbat identitatea naţională. Acum, cei mai mulţi se consideră croaţi. Unii încă spun că sunt caraşoveni (un număr de 200 de persoane s-au declarat caraşoveni la recensământul din 2002) iar o mică parte spun că sunt sârbi.
Citiţi un reportaj realizat în "Ţinutul Cehesc din Banat":
FOTO Ţinutul Cehesc din Banat: O enclavă care se încăpăţânează să supravieţuiască istoriei
Se încarcă comentariile...
