Cum a traversat România marea criză economică din 2008. „Soluţia de atunci a fost să ne împrumutăm din exterior cu 10 miliarde de euro“
0
Profesorul Nicolae Ţăran, unul din cei mai avizaţi economişti din vestul ţării, a vorbeşte despre cum a traversat România criză economică din 2008.
Ultima mare criză economică mondială a pornit din Statele Unite ale Americii, în data de 15 septembrie 2008, odată cu falimentrul băncii de investiţii Lehman Brothers, care avea active în valoare de aproape 640 de miliarde de dolari. Panica s-a răspândit rapid pe burse. Primul stat falit a fost Islanda, care a capotat chiar în toamna anului 2008, din cauza problemelor bancare, iar din 2009 s-a declanşat tragedia greacă. De la ce a pornit criza, ne aminteste economistul Nicolae Ţăran.
„Criza din 2008 a fost predictibilă. S-a datorat faptului că sistemul bancar s-a blocat, pur şi simplu. În sectorul imobiliar s-au acumulat foarte multe datorii care au devenit nesustenabile, foarte mulţi oameni nu şi-au mai putut plăti ratele pentru creditele imobiliare. Şi atunci, două bănci mari din SUA, din sectorul imobiliar, s-au prăbuşit. Ele au atras ca în cazul efectului domino şi alte falimente. Pierderile din sistemul bancar din acel moment au fost imense. În jur de şapte mii de miliarde de dolari. Evident că această prăbuşire a sistemului financiar a generat lipsa de lichiditate. S-a blocat toată economia. Fără bani economia reală nu poate funcţiona”, a spus Nicolae Ţăran.
"Cursul de schimb s-a menţinut la limite acceptabile"
La scurt timp după ce valul crizei a trecut oceanul, au aparut şi în România primele semne ale crizei. Mai multe uzine şi fabrici şi-au încetat temporar producţia sau au trecut la concedieri, din cauza scăderii comenzilor.
“În acea perioadă au venit foarte multe investiţii străine, s-au construit foarte multe spaţii de birouri, au venit companii, a fost o privatizare anterioară, atunci în România s-au injectat foarte mult capital. În momentul în care ne-am blocat, aceste companii străine şi-au retras comenzile, iar noi ne-am trezit cu un şomaj foarte mare şi cu un consum care nu a avut acoperire. Soliuţia atunci a fost să ne împrumutăm din exterior cu 10 miliarde de euro, dar aceşti bani nu au fost folsiţi pentru creşetere economică, ci au intrat în rezerva valutară a BNR şi cu această rezervă valutară cursul de schimb s-a menţinut la limite acceptabile şi atunci capitalul străin a revenit în România”, a mai spus Nicolae Ţăran.
"Din 2011 am început să ne revenim"
Prăbuşirea s-a produs în tara noastra după o perioadă de creştere economic. Au urmat măsuri de austeritate, s-au tăiat salariile bugetarilor cu 25% şi s-a majoraat TVA-ul de la 19% la 24%. Criza a durat cam doi ani.
“Criza a durat cam până prin 2010. Noi, din 2011 am început să ne revenim, a fost o creştere lentă cu vreo 2 la sută. Am pierdut în 2009-2010 în total 9 procente. Noi am avut un alt statut. Creşterea fenomenală în România a fost asigurată cu lichidităţi provenite din Occident, din UE. Nu de la BNR. Băncile care au dat credite nu erau româneşti, erau sucursale ale unor bănci străine. A trecut relativ uşor din două motive. Unu, pentru că nu aveam o datorie publică atât de mare. Datoria publică în acel moment era în jur de 14 la sută din PIB, destul de mică. Şi era în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro, dacă nu mă înşel. În prezent datoria publică a urcat la aproximativ 35 la sută din PIB, asta înseamnă 70 de miliarde de euro. Datoria publică nu mai este neglijabilă”, a mai spus Nicolae Ţăran.
Şi în America s-a rezolvat relativ uşor criza din 2008. „Criza a fost rezolvată, pentru prima dată în istorie prin injecţii masive de monedă în sistemul bancar. Băncile au fost salvate, în sensul că pierderile au fost acoperite prin emisiune monetară, iar acţiunile acestor bănci au fost preluate de FED, Banca Centrală Americană, care ulterior a încercat să le vândă pe piaţă. Reluarea după criza din 2008 a fost mai uşoară. A putut fi evitată contracţia şi mai puternică a economiei datorită acestor emisiuni monetare injectate în sistemul bancar”, a mai spus Ţăran.
Provocările după epidemia de coronavirus
Criza din 2008 a putut fi depăşită destul de uşor, pentru că economia a repornit şi s-a echilibrat din mers. Lucurile sunt, insa, diferite acum, în criza provocată de pandemia de coronavirus.
„Cred că economia va reporni dacă nu apar factori impredictibili. De exemplu, companiile din Timişoara sunt toate construite în mare parte de capitalul german şi exportă în Germania. Dacă economia germană se blochează şi nu mai este competitivă, atunci Germania va intra într-o criză, companiile mamă de acolo nu vor mai trimite comezi în România, şi noi vom putea reporni foarte greu economia noastră”, a încheiat Nicolae Ţăran.
Economistul consideră că indiferent de cât de uşor sau de repede va reporni economia, viaţa ni se va schimba radical, pentru că va urma o perioadă lungă în care omul simplu nu va mai cumpăra maşini noi, se va mulţimi cu maşina pe care o are, tinerii nu vor mai lua credite bancare, nu se va mai arunca cu bani pentru lux şi nici nu se vor mai construi atâtea case.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
