Construirea Centrului Civic în 1983, un dezastru pentru Timișoara. Arhitectul Sturdza: „Un proiect brutal”
0Șerban Sturdza, care în perioada 1971-1990 a lucrat ca arhitect în departamentul de arhitectură civilă - IPROTIM Timișoara, a fost cel care a făcut proiectul pentru noul Centru Civic Timişoara.
Un mare of al președintelui Nicolae Ceaușescu a fost Piaţa Operei, care astăzi se numeşte Piaţa Victoriei. Era locul unde s-ar fi putut aduna cei mai mulți oameni la cuvântările sale ţinute din balconul Operei. Ceauşescu a vorbit timişorenilor de trei ori din balcon, în anii 1970, 1983 şi 1986. L-a deranjat însă mereu imaginea din faţa sa: Catedrala Mitropolitană.
Există mai multe legende conform cărora arhitecţii vremii au fost puși să găsească soluții pentru „ascunderea” Catedralei. Se vorbea chiar de construcția unui bloc turn în faţa bisericii, care să închidă practic piaţa.
Cel mai aproape a fost însă realizarea unui nou centru civic care ar fi putut găzdui foarte mulți oameni. Noul Centru Civic al Timișoarei urma să se facă în locul parcului cu același nume.
În 1983 s-a finalizat proiectul pe terenul liber rămas după demolarea cazărmii Transilvania din anii 60. Lucrarea a primit premiul Uniunii Arhitecţilor din România din acea perioadă.
Pentru construirea noului centru civic ar fi urmat distrugerea în totalitate a parcului din spatele magazinul Bega şi al hotelului Continental, cât şi al părculeţului din spatele Poştei Mari.
Proiectul lui Strudza
Responsabil de proiect a fost cunoscutul arhitect Șerban Sturdza, care în perioada 1971-1990 a lucrat ca arhitect în departamentul de arhitectură civilă - IPROTIM Timișoara, fiind șef de atelier.
„Ceaușescu ura să vadă din balconul Operei Catedrala Mitropolitană. Eu eram șef de proiect atunci. S-a făcut un concurs și întâmplător am câștigat eu, în fața șefului meu de atelier, Nicolae Dancu. Am făcut o echipă și ne-am apucat de proiect. Vă explic de ce cred că am câștigat. În anii 60 a fost demolată Cazarma Transilvania, care apărea pe partea sudică toată Cetatea. Eu fusesem foarte implicat în partea cu cetatea, eram fan al cetății, nu voiam deloc ca Ceaușescu să înceapă să pătrundă. Și atunci am găsit o formulă care până la urmă a fost acceptată, să blochez cu o formă urbană care borda pe linia fostei cazărmi, adică cu acest Centrul Cultural și Administrativ”, a declarat Șerban Sturdza, fost cadru didactic la Facultatea de Arhitectură din Timișoara, unde a predat cursul de structuri urbane, întâi ca asistent (1974-1976) și apoi ca profesor (1991-1998).
În noul Parc Civic al Timișoarei s-ar fi putut aduna peste 100.000 de persoane. Din fericire, proiectul nu a ajuns să fie pus în practică. Din contră, prin scoaterea liniilor de tramvai şi eliminarea circulaţiei vehiculelor din centrul Timişoarei, care s-a încheiat la începutul anului 1989, a favorizat apariţia fenomenului balconul Operei din timpul Revoluţiei.
„Obsesia lui Ceaușescu era să aibă foarte multă lume. Din fericire proiectul Centrului Civic s-a oprit, pentru că l-au terminat pe Ceaușescu. Dacă rămânea, s-ar fi construit și s-ar fi mineralizat tot parcul. Construcțiile ar fi fost cam pe unde e parcarea din spatele magazinului Bega. Spun încă o dată, din fericire nu s-a făcut. Era un proiect brutal, e mult mai bine că nu s-a făcut”, a mai spus Șerban Sturdza.
În intervalul 1990-1993, Sturdza a fost șef de atelier la Atelierul de urbanism și renovare urbană IPROTIM. În anii 2000, arhitectul s-a mutat în orașul său natal, București.
Un alt proiect extrem de brutal
În 1962 a existat însă un al proiect, mai brutal, pentru sistematizarea centrului cultural-administrativ al Timișoarei. Câștigătorii concursului au fost arhitecții Alexandru Costin și Horia Hudiţă.
Proiectul ar fi însemnat un dezastru pentru centrul istoric al Timișoarei. Două treimi din Bastionul Maria Tereza urmau să fie demolate, la fel și Palatul Băncii Timișana sau clădirea Colegiul Tehnic „Ion I.C. Brătianu”.
Ar fi fost dărâmate alte zeci de vile ridicate în perioada interbelică pe străzile Mihai Eminescu și C.D. Loga. Lângă Castelul Huniazilor erau proiectate patru blocuri cu zece etaje, chiar în fața Colegiului Tehnic „Emanuil Ungureanu”.
„Victime” ar fi fost și clădirea Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului precum și Biserica Romano-Catolică ”Sf. Ecaterina” de pe strada Bolyai János. Din fericire pentru Timișoara, planul nu a fost aplicat deși în acea perioadă s-au demolat Palatul Mocioni din Piața Balaș și Cazarma Transilvania.
Se încarcă comentariile...
