FOTO Câte pliuri crezi că are fusta unei ţigănci? Ce reprezintă fiecare culoare din hainele romilor şi cum au apărut brandurile ţigăneşti „Măr muşcat” sau „Chanel”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Port ţigănesc
Port ţigănesc

Credeaţi că numai noi, românii, cum ne spun ei, romii, avem trenduri în modă? Femeile rome, chiar dacă au acelaşi croi la fuste cu pliseuri - care ajung uneori şi la impresionantul număr de 500! - poartă materiale preţioase cu logo-urile unor mari case de modă. Chiar dacă sunt „fakeuri”, ele se numesc fuste „Versace”, „Chanel” sau „Măr muşcat” – Apple!

V-aţi întrebat vreodată de ce poartă femeile rome haine atât de colorate şi ce semnifică ele? Sau câte pliseuri au fustele lor, cât material intră, cât costă o astfel de fustă şi cine ştie să le croiască? De exemplu, în lumea femeilor rome din neamul Gaborilor, semnalul în modă se dă la Simona din Arad!

Romii pot fi grupaţi după aşezarea geografică sau ocupaţie sau neam, ne explică Moca Rudolf, actor, regizor şi preşedintele Asociaţiei Romo Sapiens, din Târgu Mureş. Astfel, ei pot fi: regăţeni, moldoveni, ardeleni, olteni etc. „Sau dacă avem în vedere criteriul lingvistic pot fi: vătraşi, de mătase, căldărari, ursari, spoitori, carpatici ….. plus dialectele şi regionalismele locale”, spune Rudolf Moca. Dacă ne gândim la neamuri acestea sunt de ordinul zecilor, de la Aurari, Ciurari la Zlătari şi Rudari! „În total sunt 41 de neamuri”, mai spune preşedintele Asociaţiei Romo Sapiens.

Opoziţia pur- impur şi cum se traduce în purtatul hainelor

„Romanipen – arhetip al identităţii culturale a romilor, este o întreagă filozofie de viaţă care se bazează pe opoziţia ,,Pur – Impur” ( Uzo – Maxrime)”, explică Rudy Moca.

 „Romii au obligaţia de a respecta regulile purităţii educându-şi copii, tinerii şi adolescenţii în ,,simţul ruşinii” (Lajaipe).Se porneşte de la ideea conform căreia corpul uman este considerat pur de la brâu în sus şi impur de la brâu în jos. De aceea partea de la brâu în jos trebuie să fie în permanenţă acoperită, atât la femei cât şi la bărbaţi. De aceea, femeile poartă fuste lungi şi bărbaţii pantaloni lungi, genunchii şi laba piciorului fiind considerate cele mai indecente parţi ale corpului uman !”, explică Rudolf Moca. De aceea o să vedeţi femeile rome cu şosete cât mai colorate!


Portul romilor

Bărbaţii din neamul Gaborilor, de exemplu, poartă o pălărie  din fetru de bună calitate, cu boruri mari, largi. „Este podoaba cea mai de preţ a bărbatului, alături de mustaţă, ca element definitoriu de asumare etnică”, mai explică preşedintele Asociaţiei Romo Sapiens. 


„Pantalonul din stofă neagră, terminat cu manşetă, având un croi larg, comod, acoperă piciorul în întregime. Ciorapii albi şi pantofii negri, cu şiret încheie vestimentaţia bărbatului. Accesoriile sunt lanţul de aur cu medalion, inelele şi ghiulurile masive din aur şi lanţişorul cu ceas din argint sau aur. Bătrânii poartă baston”, ne mai spune acesta.
Matei Puia, un rom din neamul Gaborilor, ne spune că pălăria pe care o poartă se comandă tocmai din Budapesta şi costă 150 de Euro.

Femeia romă măritată poartă batic

„Femeia romă poartă batic din mătase naturală sau caşmir, bogat colorat şi cu imprimeuri florale în timp ce fetele nemăritate îşi împletesc părul în cosiţe ce se termină cu câte o fundă imensă, de culoare roşie”, spune regizorul Rudolf Moca.

Mures

„Bluza este de diferite forme, culori, croiuri specifice zonei de grupării din care fata face parte, din material de mătase naturală, foarte largă, încreţită şi dantelată, lăsată peste fusta largă”.

Fusta, cea mai interesantă piesă din garderoba femeilor rome

Fusta este plisată şi cusută pe o bentiţă se înfăşoară în jurul corpului. Fusta conţine şi până la 511 pliseuri (!) „în aşa fel aşezate încât să fie 5 pliseuri de la stânga spre dreapta, apoi un şanţ şi 5 pliseuri de la dreapta spre stânga. Distanţa dintre ,,şanţurile pliseului” ca şi dantela cu care se termină marginea de jos a fustei şi a şorţului, poartă semnificaţia statutului social al femeii”, mai explică Rudolf Moca.

tigani

Zita este căsătorită cu Gabor, deşi are numai 14 ani, şi poartă cu mândrie o fustă roşie ca focul! Are şi batic roşu pe cap, semn că e măritată. Soţul ei ne explică. „are batic să se vadă că e ţigancă, nu româncă. Şi când se pune să face (să facă-n.r.) de mâncare să nu mere (meargă, să cadă-n.r.) părul în mâncare!” De ce roşu? „Înseamnă focul iubirii, purificare, dragostea înflăcărată de a trăi. Romii se închinau la zeul Soare, focul este purificator”, explică Rudolf Moca.

Croitorii de haine pentru romi, tot mai rari

Sunt rari croitorii de astfel de haine. Înainte, tehnica confecţionării unei astfel de fuste era extrem de complicată. Se bătea materialul în cuie, în podea şi se făceau cele 300-500 de pliuri, din 10- 20 de metri de material!

Poate că una din cele mai cunsocute croitorese care coase haine numai pentru neamul Gaborilor, este Simona din Arad şi soţul ei, Ştefan Damian. Dar mai este şi doamna Rodica şi altele neştiute de noi, ceilalţi. Materialele din care se fac fustele vin din Dubai, China, India şi sunt scumpe, în funcţie de imprimeu sau dacă au sau nu „piţule”, adică paiete!

„Depinde de partea economică, de cât îşi permite soţul. Da’ la noi se întreţine părinţii, nevasta, de bărbat, de capul familiei. Dar îi cumpără nevestei, chiar dacă sunt foarte scumpe. În funcţie de material- vine din Coreea, din Tailanda, Singapore, Rusia – o fustă poastă să ajungă şi până la 2.000 de lei!”, ne spune Matei Puia.

Culorile fustelor trebuie să fie vii şi se aleg în funcţie de vârstă

Ştefan Damian spune că toate culorile trebuie să fie vibrante. Fetele tinere, miresele, poartă roşu aprins sau ciclam „Barbie”. Cele care trec de 15 ani (!) poartă roşu mai închis, iar femeile de 25 de ani poartă verde, mov deschis sau alb. Femeile trecute de 40 de ani poartă mov sau alte culori închise însă niciodată albastru sau negru. „Albastru însemnă necaz, iar negru poartă doar văduvele”, spune croitorul.

Tot el îşi aminteşte că printre primele sale creaţii a cusut cu alţă albastră şi a trebui să desfacă fusta şi să o ia de la început! Şi dacă am amintit de începuturi, Ştefan Damian spune că a început să coasă haine pentru femeile Gaborilor, în urmă cu 10-11 ani. Confecţionarea primei fuste a durat mai bine de o lună, pentru că nu erau egale pliurile, ori fusta făcea „cozi”, adică marginea de jos nu era perfect paralelă cu solul, ori  nu a pus dantela potrivită. Şi el spune că acum creaţiile sale au etichete „Simona Arad” şi costă între 200 şi 800 de lei.

Bluzele nu se asortează. Dimpotrivă, se pun culorile cât mai diverse. Croitorul îmi explică faptul că bluzele femeilor rome trebuie să fie colorate şi complet diferite de fustă, ca şi ton. De exemplu, dacă fusta este roşie, bluza este verde.

Copiii sunt miniaturi ale adulţilor în ceea ce priveşte vestimentaţia. Băieţii poartă haine la fel ca ale adulţilor, croite pe mărimea lor. Cea mai mică fustă a fost făcută de Ştefan Damian pentru o fetiţă de numai 7 luni.  

Trenduri în moda romă 2015: fustele „Chanel”, „Versace” sau „Măr Muşcat”. Ca orice bărbat din lume, femeia îmbrăcată frumos este motiv de mândrie. „La noi acuma, în ultimul timp, moda se schimbă trimestrial. Şi bărbatul dacă îţi permite, îi cumpără!”, spune Matei Puia.

Se schimbă materialul, culorile devin poate mai „clasice”, dar modelul este acelaşi. „Ca manoperă, ca model la noi nu se schimbă tradiţia. Şi a formă de respect faţă de părinţi, familie, copii, asta s-a moştenit şi rămâne valabilă”, mai spune Matei Puia.

Ştefan Damian, croitorul, susţine că şi la romi apar materiale şi tendinţe noi. Anul acesta se poartă logo-rile! „Dacă materialul are un logo, aşa cum este chipul acela de la Versace, se ştie că aceea este o fustă Versace. Dacă are logo Chanel, este fustă Chanel. Dacă are modelul „măr muşcat, I-Phone”, sau mai bine spus Apple, toate femeile rome vor veni să comande fusta. Chiar dacă nu este originală de la Versace, aceea este o fustă Versace!”. Printre Gabori şi croitorii de haine ţigăneşti, în Ardeal, Germania, Franţa, trend setter este Simona din Arad, "se ştie!"

Citiţi şi:

Adevărul Live: 159 de ani de la dezrobirea unei etnii. Despre sclavia romilor şi politicile de integrare a acestora în societate


 

Târgu-Mureş



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite