Motivele pentru care Brâncuşi nu a vrut să participe la inaugurarea Coloanei Infinitului

Coloana fără Sfârşit

Marele sculptor Constantin Brâncuşi nu a participat la inaugurarea creaţiei sale: Ansamblul monumental „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu. Acesta ar fi fost supărat pentru că Biserica Sfinţii Apostoli a fost construită pe axa care uneşte operele sale.

Constantin Brâncuşi nu a participa nici la sfinţirea Bisericii Sfinţii Apostoli, la 7 noiembrie 1937, şi nici la inaugurarea Coloanei fără Sfârşit, la 27 octombri 1938. „Din mărturiile lui Ion Alexandrescu şi V. G. Paleolog, Brâncuşi a dorit «mutarea bisericii, care i-a fost făgăduită», dar în cele din urmă a fost nevoit să accepte includerea Bisericii pe axa Ansamblului sculptural“, arată etnologul gorjean Alexandru Doru Şerban, în lucrarea „Personalităţi gorjene - adevăr, curiozităţi, anecdote, legende“.

Brâncuşi nu dorea ca modulele să fie netede

Alexandru Doru Şerban face o trecere în revistă a motivelor pentru care Brâncuşi nu a participat la inaugurarea Coloanei „fără Sfârşit“: „Absenţa lui C. Brâncuşi de la inaugurarea Coloanei a fost interpretată ca (...) un protest al artistului pentru faptul că lucrările nu fuseseră duse până la capăt: nu a fost îndeplinită voinţa constructivă a sculptorului şi proiectul său de amenajare. Astfel, conform şi pretenţiilor doamnei Arethia Tătărescu, urma ca la elementele Coloanei, fonta turnată să nu fie prea netedă. Brâncuşi a transmis zadarnic această doleanţă fiindcă elementele au fost netede, iar modelul sculptorului, din unul accentuat bombat a ajuns să aibă după turnare o curbă aproape imperceptibilă. Altă supărare a lui Brâncuşi pe constructorii săi s-a datorat faptului că ei nu au început, cum li s-a indicat, imediat după 2 sept. 1937 construirea fundamentului Coloanei „ca să aibă timp să se întărească”. Lucrările au început cu o bună întârziere, fiind executate în grabă şi pe o vreme friguroasă, fapt ce a determinat o înclinare nord-estică a vârfului Coloanei. De asemenea spaţiul din jurul Coloanei nu a fost amenajat conform proiectului sculptorului („piaţa Coloanei trebuia să-i definească tâlcul”) fiindcă iniţiatorii şi responsabilii înălţării monumentului au părăsit lucrările înainte de terminarea amplasamentului“.

Criticat în presă 

O altă posibilă supărarea a lui Brâncuşi a fost faţă de amânarea repetată a festivităţilor de inaugurare: de la 20 septembrie, la 14 octombrie, apoi la 27 octombrie 1938. Marele sculptor a fost nemulţumit şi de criticile care i-au fost aduse într-o publicaţie.

„Brâncuşi a fost nemulţumit şi de atacul dur al publicaţiei bucureştene „Curentul”, care atacând familia Tătărescu şi autorităţile locale, scria că «în timp ce oraşul Târgu-Jiu înoată în cea mai mare mizerie, banii comunei şi ai statului se irosesc pe lucrările inutile la Ansamblul Eroilor». Supărarea sculptorului a fost cu atât mai mare cu cât el ştia că nu a pretins şi nu a primit nici măcar un leu pentru munca sa“,

mai arată Alexandru Doru Şerban.

Cereri aberante ale politicienilor locali

De asemenea, schimbările politice şi unele solicitări aberante ale unor politicieni locali, care cereau ca în vârful Coloanei să fie pus un soldat, sau, măcar un vultur au constituit alte motive de iritare pentru C. Brâncuşi. O altă explicaţie a fost faptul că creatorul ansamblului sculptural a avut o stare de sănătate precară: a suferit o răceală pe care o trata cu ceai pulmonar şi o toxiinfecţie alimentară, care i-a pricinuit o urticarie. 

„Toate nemulţumirile şi unele suferinţe l-au făcut să plece, fără a se mai uita înapoi, la 20 septembrie 1938 la Paris, de unde nu va mai reveni niciodată în ţară“, a notat Alexandru Doru Şerban.