Ce costuri ascunse conţin facturile şi cum se calculează preţul utilităţilor. De ce plătim contribuţia la cogenerare, certificate verzi, accize sau tarif CPC

Facturile la utilităţi sunt încărcate de tot felul de taxe pe care mulţi dintre noi nu le înţeleg. „Adevărul“ vă explică modul în care se calculează preţul facturilor pe care le plătiţi lună de lună şi cum se ajunge de fapt la respectivele sume.

În municipiul Târgu Jiu şi în alte patru oraşe din Gorj, unde sistemul de canalizare cu apă şi canalizare este asigurat de operatorul Aparegio, factura se calculează în funţie de următoarele elemente, după cum ne expică directorul economic al unităţii, Eleonora Orzan:

„Cantitatea de apă consumată de apometru, care poate fi individual sau colectiv. Canalizarea este calculată în funcţie de apa consumată. De exemplu, dacă apometrul indică un consum de 100 metri cubi, atunci şi cantitate de apă epurată în sistem de canalizare este tot de 100 metri cubi. Nu avem tarife separate pentru apă epurată, pluvială şi canalizare. În structura tarifului intră toate cheltuielile de exploatare: apa brută pe care o plătim la Apele Române, clorul, materialele necesare pentru reparaţia conductelor, investiţii, consumul de energie electrică, cheltuielile indirecte, salariile personalului, serviciile prestate de terţi pentru buna funcţionaree a sistemului, consumul de gaze naturale şi o cotă de profit de 5%. Cea mai mare pondere din factură o reprezintă apa brută“. 

Ce taxe şi accize plătim în factura de electricitate

Conform reprezentanţilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei , următoarele elemente de pe factura la electricitate au următoarele explicaţii:

Tarif reglementat: ansamblu de preţuri (denumite componente ale tarifului) pentru energia electrică şi, după caz, pentru rezervare sau abonament, aplicat pe perioada calendarului de eliminare a tarifelor reglementate, respectiv pâna la data de 31 decembrie 2017, de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici care nu au uzat de eligibilitate; tarifele reglementate sunt aprobate de ANRE şi publicate pe pagina sa de internet.

Tarif CPC: tarif Componentă Piaţă Concurenţială calculat de furnizor şi avizat de ANRE reflectând preţul unitar cu care furnizorul achiziţionează energia electrică din piaţa concurenţială. Tarifele CPC avizate pentru fiecare furnizor se găsesc pe pagina de internet a ANRE.

Rezervare/abonament: parte componentă a unor tipuri de tarife reglementate, exprimată în lei/zi, care se încasează pentru a asigura în orice moment disponibilitatea sistemului electroenergetic naţional, indiferent dacă se consumă sau nu energie electrică. Aceasta se calculeaza în funcţie de numărul de zile din perioada de facturare şi nu depinde de cantitatea de energie electrică pe care o consumă clientul final.

Energie electrică la tarif reglementat: parte din consumul total de energie electrică facturată căreia i se aplică tariful reglementat, stabilită pe baza calendarului de renunţare la preţuri reglementate. În prezent (sem. I 2015) energia electrică facturată la tarif reglementat reprezintă 60% din consumul total şi scade cu 10% la fiecare semestru, conform prevederilor calendarului de renunţare la preţuri reglementat.

Energie electrică la tarif CPC: parte din consumul total de energie electrică facturată căreia i se aplică tariful CPC. În prezent (sem. I 2015) energia electrică facturată la tarif CPC reprezintă 40% din consumul total, procent care creşte cu 10% la fiecare semestru, conform prevederilor calendarului de renunţare la preţuri reglementate.

Contribuţie pentru cogenerare: Cogenerarea este astăzi cea mai eficientă metodă de producere a energiei electrice şi termice, permiţând realizarea unor economii importante de energie primară şi reducând în acelaşi timp impactul asupra mediului înconjurător. Reprezintă producerea combinată, în acelaşi proces, de energie electrică şi energie termică şi constituie un element central al tuturor strategiilor europene in domeniul energiei. Pentru creşterea eficienţei energetice la producere, prin Hotărârea Guvernului nr. 1215/2009, a fost introdusă o schemă de sprijin pentru producerea energiei electrice în cogenerarea de înaltă eficienţă, socializată la nivelul clienţilor finali şi care se regăseşte în factură sub forma contribuţiei pentru cogenerare.

Certificate verzi: Pentru reducerea impactului producerii energiei electrice asupra mediului înconjurător, în acord cu strategiile europene în domeniul energiei, prin Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Statul român sprijină investiţiile pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. Sprijinul constă în acordarea de certificate verzi pentru energia electrică livrată şi prin asigurarea cadrului legal de comercializare a acestora. Legea precizează că "În factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică, precizându-se temeiul legal, după achiziţionarea de către furnizor a certificatelor verzi corespunzător cotei obligatorii de achiziţie. Această valoare reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate (CV/MWh) estimate de către ANRE, cantitatea de energie electrică facturată (MWh) şi preţul certificatelor verzi achiziţionate de furnizorul respectiv pe pieţele centralizate administrate de operatorul pieţei de energie electrică". Regularizarea valorii certificatelor verzi aferente anului anterior pe baza realizărilor se face până cel târziu la data de 1 septembrie a fiecărui an, în tranşe egale, în funcţie de cota anuală obligatorie de achiziţie stabilită de către ANRE, energia electrică furnizată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi utilizate de către furnizor pentru anul anterior.

Acciză: taxă specială aplicată consumului de energie electrică, destinată bugetului de stat, prevăzută de Codul fiscal aprobat cu Legea 571/2003, cu modificãrile si actualizãrile ulterioare, la Titlul VII “Accize si alte taxe speciale”. În cazul energiei electrice, plata taxei de către consumatorii acestui produs se face prin factura de energie electrică, odată cu plata contravalorii energiei electrice consumate, iar virarea accizelor la bugetul de stat se face de către furnizorul de energie electrică. Acciza este de 0,50 echivalent Euro/MWh pentru energia electrică utilizatã în scop comercial si de 1,00 echivalent Euro/MWh pentru energia electrică utilizatã în scop necomercial.

Taxă radio: taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, care este facturată de furnizorul de energie electrică conform HG 977/2003, HG 1292/2004 şi contractului de mandat încheiat cu Societatea Română de Radiodifuziune.

Taxă TV: taxa pentru serviciul public de televiziune, care este facturată de furnizorul de energie electrică conform HG 978/2003 şi contractului de mandat încheiat cu Societatea Română de Televiziune.

Cum se calculează consumul de gaze şi ce este puterea calorifică

Factura la gaze conţine informaţii despre consum, exprimate în unităţi de volum (m3), indexul vechi, indexul nou, data index nou, data index vechi, astfel încât consumatorul poate verifica citirea indexului pe contor.
 

Valoarea facturii este calculată pe baza cantităţii de energie livrată fiecărui consumator, determinată prin înmulţirea consumului de gaze (exprimat în m3) cu puterea calorifica superioară, în conformitate cu Ordinul nr.62/24.06.2008 şi Ordinul 115/2008 al Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Cantitatea de energie se determină cu formula:

E= V x PCS [MWH= m3 x MWH/m3]

V = volumul măsurat în m3

PCS = puterea calorifică superioară măsurată în MWH/m3

E = echivalentul energetic se găseşte înscris sus în partea stângă a facturii

Puterea calorifică este un parametru de calitate a gazelor naturale. Puterea calorifică a gazelor naturale nu este un parametru constant, acesta fiind diferit în funcţie de sursa de provenienţă a acestora (câmpul de producţie internă, import, amestecul realizat pe un anumit tronson din Sistemul Naţional de Transport gaze naturale).    
        

Puterea calorifică superioară (Hs) reprezintă cantitatea de căldură care se eliberează prin arderea completă în aer a unei cantităţi specificate de gaz, astfel încât presiunea la care are loc reacţia să rămână constantă şi toţi produşii de ardere să fie aduşi la aceeaşi temperatură specificată ca şi reactanţii, toţi aceşti produşi fiind în stare gazoasă cu excepţia apei formată prin combustie. Aparatele utilizate la determinarea puterii calorifice superioare a gazelor naturale se numesc cromatografe şi trebuie să îndeplinească toate prevederile legale în vigoare. Determinarea puterii calorifice superioare este obligaţia agentului economic care predă gazele naturale.