VIDEO „Ceapa vrăjitoarelor” sau leurda, mâncată direct din pădure de către gurmanzi. „E bună rău domne...”
0
Leurda a devenit de puţin timp, leguma-vedetă a primăverii în Europa. Tot mai multă lume a aflat despre beneficiile aduse de această verdeaţă organismului uman. Aşa se face că pădurile în care creşte leurda sunt cutreierate de pofticioşi, care spun că o mănâncă şi goală.
"Ceapa vrăjitoarelor", "usturoi de pădure" sau "usturoiţă", aşa cum i se mai spune leurdei, este considerată, din punct de vedere terapeutic, mai puternică decât usturoiul pe care îl ştie toată lumea. Este un adevărat medicament al naturii, considerat a fi un "detergent pentru organism".
Leurda are o mulţime de proprietăţi farmaceutice, fiind folosită în prepararea mai multor medicamente naturiste. Aceasta planta purifică sângele şi are efecte benefice în bolile gastrointestinale, în afecţiuni cardiovasculare, în bolile aparatului respirator, în afecţiunile sistemului nervos şi în bolile renale.
Unul din locurile în care se găseşte leurdă din abundenţă este comuna Nucet, din Dâmboviţa, acolo unde zeci de oameni vin în fiecare zi să o culeagă. Păduri întregi sunt acoperite, primăvara, de această plantă miraculoasă.
Iată o reţetă simplă.
Este atât de bună, încât poate fi consumată crudă.
În urma unor studii efectuate în laboratoarele din Germania, leurda a fost declarată "Planta mileniului trei" pentru multiplele sale efecte benefice asupra organismului nostru.
Leurda este foarte bogată în adenozină, substanţă care, conform unor studii recente, are un rol esenţial în reducerea colesterolului, în scăderea tensiunii arteriale. Este eficientă în ateroscleroză coronariană, hematurie şi previne accidentele vasculare, evitând apariţia trombozei şi tromboflebitei.
Cum se părtrează leurda
Frunzele se păstrează câteva zile, la răcoare, în sertarul de jos al frigiderului. Cea mai bună metodă de păstrare a lor este prin congelare, sau piarin includerea unui sos de tip pesto, alături de ulei de măsline, seminţe de pin, Parmesan, eventual alte verdeţuri. Bulbul plantei poate fi şi el păstrat, mai ales dacă este recoltat în iunie-iulie, caz în care rezistă cel puţin 6 luni.
Leurdă nu trebuie fiartă, ci utilizată doar crudă, frunzele fiind amestecate în mâncare exact înainte că această să fie servită. Altfel, cea mai mare parte a aromei se pierde, parfumând aerul din bucătărie şi nu mâncarea.
Salată de leurdă cu ouă
Ingrediente:
2 legături de leurdă,
2 ouă fierte,
2 castraveciori,
2 ridichi,
100 g brânză telemea de vacă,
3 linguri cu iaurt,
o lingură ulei de măsline,
o linguriţă muştar,
zeama de la 1/2 lămâie,
sare,
piper.
Preparare:
Leurda se spală, se lasă la scurs şi se taie în bucăţi de 3-4 cm, după care se pune într-un castron. Ouăle se curăţă de coajă, se taie în sferturi şi se pun peste leurdă. Castraveciorii se curăţă de coajă şi se taie rondele, la ridichi se înlătură cotorul şi se taie rondele. Brânza se taie bucăţele mici. Adăugăm atât castraveciorii, ridichile şi brânza în castron - repartizându-le uniform. Preparăm sosul din iaurt, ulei de măsline, muştar şi zeama de la jumătate de lămâie. Condimentăm sosul cu sare şi piper şi amestecăm bine, apoi se toarnă peste salată.
Se serveşte imediat.
Se încarcă comentariile...
