Tanchista de 24 de ani care a ajuns comandant de pluton: „Am în subordine bărbaţi, fac instrucţie cu ei“
0
Proaspăt ieşită de pe băncile Academiei Forţelor Terestre, Alexandra Guşoi demonstrează că nici vârsta şi nici lipsa muşchilor nu o împiedică să conducă un pluton de tancuri.
În meseria de tanchist, despre care mulţi cred că se potriveşte ca o mănuşă bărbaţilor, se descurcă de minune şi femeile care au ales să facă o carieră în armată. Alexandra Guşoi, în vârstă de doar 24 de ani, este exemplul cel mai bun că femeile chiar au ce căuta în armată, pentru că ştiu să comunice şi se integrează extrem de uşor.
Alexandra, de fel din Vâlcea, este sublocotenent în Batalionul 114 Tancuri – „Petru Cercel“ din Târgovişte. Mai mult, este comandant de pluton şi are în subordine patru femei şi zeci de bărbaţi. Cel mai în vârstă militar din subordinea sa are 50 de ani. „Mulţi spun că o femeie nu prea are ce căuta în armată, însă vreau să dovedesc contrariul. Sunt dispusă să plec din ţară la orice exerciţiu. Servesc patria!“, mărturiseşte tânăra tanchistă.
FOTO: Facebook
A găsit model în tatăl său, care a fost ofiţer în cadrul armatei. De aici dorinţa ei de a fi capabilă, de a lupta să reuşească. A terminat Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu, în 2014, şi a participat deja la un exerciţiu multinaţional în Babadag, de unde s-a întors cu şi mai multă determinare.
„Într-un an de zile am acumulat foarte multă experienţă. Am participat chiar la un exerciţiu comun cu americanii în Babadag, anul trecut. Am încercat că facem multă practică, astfel încât, nivelul nostru de standardizare să crească. Am învăţat să luăm ce este bun unii de la alţii, să ştim să ne coordonăm între noi. Când facem parte din NATO trebuie să avem aceleaşi reguli, aceleaşi proceduri operaţionale, să ştim tot“, spune tânăra.
„Te frapează uniformitatea“
Studiile şi le-a făcut într-un liceu civil. Spune că cel mai mult a atras-o la viaţa militară ordinea şi disciplina, dar şi stilul de viaţă pe care ajungi să îl adopţi imediat ce intri în acest mediu. La Batalion este colegă cu încă cinci colegi de Academie, toţi comandanţi de plutoane.
„În armată, prima dată te frapează uniformitatea, sincronizarea militarilor şi te întrebi: «Cum ar fi? Ai putea să faci faţă efectiv? De unde atâta curaj şi de unde atât dăruire?». De fapt, este vorba de foarte mult antrenament. Până la urmă devine un stil de viaţă şi chiar te căleşte viaţa din armată. Eu am făcut antrenament trei ani în Academie, dar când ajungi în unitate vezi altfel lucrurile. Vorbeşti cu toţi, te împrieteneşti, pentru că fără comunicare nu se poate. Noi aici am devenit o familie aici“, mai spune sublocotenentul.
Pregătită de război
Alexandra Guşoi lucrează în Batalionul 114 Tancuri de un an, iar acum face mai mult muncă de birou. Mulţi colegi de-ai ei au plecat în teatrele de operaţiuni din afara ţării, iar golurile lăsate de ei trebuie acoperite. Spune că ar răspunde oricând afirmativ unei chemări în Afganistan, de exemplu.
„Cu siguranţă aş pleca în teatrele de operaţiuni. Nu pentru asta m-am înrolat în armată, dar de ce nu? Avem şi acum 33 de militari din batalion plecaţi în Afganistan. Le urăm să se întorcă cu bine de acolo. Nu mă sperie eventualele probleme. Înainte de plecare, fiecare militar este instruit ca la carte. Cei care au fost ne împărtăşesc din experienţa lor, ne spun punctele vulnerabile de acolo. Totul e calculat, cu riscuri cât mai mici şi pierderi minime“,explică Alexandra.
„Fac instrucţie cu ei“
Tânăra este de părere că nu contează cine conduce plutonul, atât timp cât o face responsabil şi îşi lasă loc de bună ziua. „Am în subordine bărbaţi. Poate că unora nu le convine atât de mult, dar cei mai mulţi sunt receptivi, ba chiar ne şi ajută pe noi, femeile. Cel mai mult contează stilul tău ca om, să ştii să îţi laşi loc de bună ziua. Contează persoana. Atât timp cât eu ştiu să îi ascult, nu e o problemă. Fac instrucţie cu ei, facem trageri, facem de toate. Femeile nu sunt lipsite de antrenamentele tanchiştilor“, mai spune Alexandra, căreia nu i se mai pare nimic greu în armată.
Se consideră orgolioasă şi băieţoasă, iar provocările au atras-o întotdeauna. Disciplina din armată, însă, a educat-o. „Meseria de militar este ceva mai grea. Mereu s-a ştiut că aici e stricteţe. Aici respiri disciplină şi asta te învaţă să fii la fel şi în afara unităţii. E o dovadă de patriotism până la urmă, pentru suveranitatea ţării, şi mi s-ar părea normal să acceadă spre cariera aceasta mai mulţi tineri. Îmi doresc să am contact cât mai mult cu armata, pentru că noi suntem pluton de instrucţie, suntem comandament şi aş cam vrea să gust din toate, ca să spun aşa. Ştiu ce am de făcut şi pe viitor tot în armată mă văd“, conchide cel mai tânăr comandant de pluton din cadrul Batalionul 114 Tancuri – „Petru Cercel“ din Târgovişte.
Istoria Batalionului
În 1919, la 6 decembrie, la nici două luni de la înfiinţare, Batalionul Carele de Luptă îşi schimbă reşedinţa de la Mihai Bravu – Giurgiu în garnizoana Târgovişte, în cazarma Regimentului 10 Roşiori. Prin Înalt Decret Regal al Regelui Ferdinand din 25 decembrie 1920, se ia hotărârea că Batalionul Carelor de Luptă să se transforme în Regimentul Carelor de Luptă, ce îşi măreşte capacitatea de luptă, având două batalioane de care de luptă, o companie de mitraliere şi una de autoblindate, trei plutoane de motomitraliere şi formaţiuni de mentenanţă.
În perioada postbelică, trece prin mai multe modernizări de tehnică, primeşte în dotare mai multe tipuri de tancuri.
În anul 1993 se desfiinţează Regimentul 1 Tancuri şi se înfiinţează, prin ordinul Marelui Stat Major al Armatei, Batalionul 1 Tancuri „Vlad Ţepeş“. În anul 2004, în baza unei hotărâri a Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), Batalionul 1 Tancuri „Vlad Ţepeş“ se desfiinţează, astfel garnizoana Târgovişte rămâne fără o componentă principala după aproape 86 de ani de tradiţie.
La 1 Octombrie 2009, datorită noilor provocări impuse de mediul de securitate, prin hotărâre CSAT, se înfiinţează în Garnizoana Târgovişte Batalionul 114 Tancuri „Petru Cercel“, în cazarma fostului Regiment 1 Tancuri.
Se încarcă comentariile...
