Mirosul de mici a înconjurat Târgoviştea

De 1 mai, oamenii au ales tradiţionalul grătar pentru a petrece la iarbă verde. Dacă înainte, lumea se aduna de nevoie la parade şi demonstraţii, acum această zi nu reprezintă decât un motiv pentru distracţie la iarbă

Înarmaţi cu multe caserole de mici şi sticle de suc şi de bere, târgoviştenii au împânzit poienile din apropierea oraşului. Mersul la mare reprezintă un lux pe timp de criză, de aceea mulţi au ales să petreacă alături de familie şi prieteni la un grătar. „Nu obişnuim să mergem la mare de 1 mai şi anul acesta cu atât mai puţin. Costă mult şi mi se pare un moft al tinerilor. Noi în familie ne adunăm în fiecare an la picnic. Mai sunăm câţiva prieteni şi petrecem până seara. Cumpărăturile le-am făcut de ieri, ca să fie mâncarea proaspătă”, spune Costin Ion, de 43 de ani.

Tinerii târgovişteni nu se gândesc la comunism când petrec 1 mai
Platou Gorgota nu a fost preferat de prea mulţi târgovişteni, dar şi la Mănăstirea Dealu au sosit în număr mic. În schimb, Platoul Priseaca a fost ocupat încă de dimineaţă de târgovişteni, veniţi cu mic, cu mare la picnic. Tinerii au ales acest mod de a petrece astăzi, nu pentru importanţa care se dădea odinioară acestei sărbători, ci pentru a continua o tradiţie de familie. Pentru majoritatea dintre ei, ziua de 1 mai nu are nimic de-a face cu comunismul, această zi fiind încă un prilej de distracţie şi voie bună. “Sărbătorim cum ştim noi mai bine: prin grătare, mici, bere şi multă voie bună. Aşa e la români. Nu se mai ţine ziua de 1 mai cum se ţinea odată, din ce am auzit şi eu de la cei bătrâni. Aveam doar câţiva ani pe vremea aceea aşa că nu ştiu care era atmosfera de atunci. Nu ne gândim noi la comunism când petrecem de 1 mai”, spune Alina, de 23 de ani. „Pentru noi nu mai are nicio semnificaţie această zi, dar vrem să ducem tradiţia mai departe. În fiecare an venim aici, că aşa am fost învăţaţi de mici. În plus, vroiam să profităm de vremea asta frumoasă. Ne-am strâns toată familia, am luat grătarul şi mingea să jucăm o miuţă. Mâncarea e destulă, iar băutura ne ajunge până diseară”, este de părere Adrian Palaş.

Semnificaţia zilei de 1 mai
În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele să fie liberă. În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890.
Amintirea serbărilor de 1 mai muncitoresc este încă vie în mintea târgoviştenilor mai în vârstă. „Sărbătoarea Muncii era foarte importantă pe vremea lui Ceauşescu. Toate societăţile trebuiau să participe la festivităţi. Ne îmbrăcam frumos şi mergeam dimineaţa la serviciu, ca să facem prezenţa şi apoi participam la defilare. Se strângeam muncitorii de la toate fabricile, pionierii cântau şi noi defilam în grup, cu flori în mână. Trebuia să trecem prin faţa tribunei, unde erau membrii partidului, mai marii oraşului şi şefii noştri. Trebuia să aducem urări Partidului şi la microfon se anunţau marile realizări, după cum se spunea. Toată lumea participa, inclusiv copii de grădiniţă”, îşi aminteşte Constantin Dumitrescu, de 61 de ani. „După ce terminam defilarea, eram liberi şi mergeam la serbări câmpeneşti, unde petreceam la gretare, dar cu măsură”, adaugă bărbatul care acum se bucură de o zi liniştită, de 1 mai, la iarbă verde.