Legendele cu haiduci, „moara dracului” și agroturismul, „deliciile” cu care îi ademenește Runcu pe turiști

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comuna dâmbovițeană Runcu, situată la 40 kilometri de Târgoviște, este o localitate mirifică în orice anotimp este vizitată. Pe teritoriul său poți drumeții sau poți înnopta în agropensiuni.

Satul Runcu este atestat în anul 1564. FOTO Descoperă Dambovița / Facebook
Satul Runcu este atestat în anul 1564. FOTO Descoperă Dambovița / Facebook

De asemenea, cel mai cunoscut eveniment care are loc, anual, în Runcu, este „Răvășitul oilor”.

Situată la poalele Munților Leaota, din Carpații Meridionali, vecinii Munților Bucegi, comuna Runcu este un tărâm de legendă. Haicul Angel este personalul principal din multe povestiri cu haiducii care prădau trecătorii și apoi împărțeau banii la săraci.

„Legendele spun că este un ţinut în care legendarii haiduci sălăşluiau un inima codrului verde, localnicii oferindu-le adăpost şi hrană în vremuri de restrişte. În acest context caii, prietenii de nădejde ai haiducilor, nu avem cum să lipsească, în egală măsură mâncarea bună, băutură rece şi muzică de voie bună”, spune Ionuț Popescu, proprietarul unei pensiuni din zonă.

De altfel, în Runcu are loc, în fiecare vară, festivalul „Haidook Summer Fest”, în care iubitorii de cai își dau întâlnire pe dealurile din zonă și se întrec în acrobații care mai de care mai îndrăznețe.

Haidook Summer Fest, sărbătoarea de la Brebu, Dâmboviţa Sursa Facebook HSF
Haidook Summer Fest, sărbătoarea de la Brebu, Dâmboviţa Sursa Facebook HSF

În Runcu există „masa haiducilor”, locul unde haiducii se întâlneau şi mâncau după fiecare acţiune. „Haiducii nu erau niște hoți, așa cum cred mulți despre ei, ci erau oameni cinstiţi, oameni care nu au mai putut să reziste birurilor şi au luat calea codrilor. Aşa îi urmăreau pe ghiaburi pe plaiul domnesc și își umpleau desaga plină cu aur. La noi era graniţa imperiului austro-ungar. Haiducii îi atacau, le luau galbenii şi îi dădeau săracilor”, povestește primarul comunei Runcu, Gheorghe Brebeanu.

În Runcu există multe pensiuni, unele dintre ele construite recent, care oferă tot luxul și confortul.

Vârful Leaota, din centrul masivului cu același nume, este cel mai înalt punct cu o altitudine de 2.133 metri.

Valea Ialomicioarei de Vest este o zonă binecuvântată de Dumnezeu cu frumuseţi unice, cu poteci şi păduri încă necălcate de turişti. Traseul, de un farmec aparte, porneşte de la ieşire din oraşul Fieni, străbate comuna Runcu, apoi se pierde în umbra munţilor. Vârful Leaota veghează întreaga zonă.

Rutele turistice duc și la cascada „Blidele”, o formațiune calcaroasă scoasă la lumină de eroziunea apei, „masa haiducilor” și „moara dracului”, o stâncă imensă, cu un fel de fereastră săpată în ea.

Pe traseul spre Vârful Leaota te întâmpină şi Cabana „Între Văi”, aflată în administrarea Direcţiei Silvice Dâmboviţa, loc de popas şi cazare deosebit.

Nu departe, pe un platou izolat, străluceşte Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”. Şi aici, turistul dornic de meditaţie şi linişte poate fi găzduit şi omenit cu bucate tradiţionale româneşti.

Istoricul comunei

Denumirea de Runcu nu este unică, ea întâlnindu-se în mai multe judeţe ale ţării, ca şi aceea de Bădeni, Brebu, Costeşti etc.

Asupra numelui satului, în Bădeni, se păstrează legenda venirii unui cioban ardelean, Runceanu, care s-a aşezat pe valea Ialomicioarei, având pentru turmele sale tot ce-i trebuia: păşune, ape, ieşire pentru iernat la baltă. De la Runceanu se zice ca se trage numele satului Runcu. Este foarte adevărat ca printre primii locuitori ai satului întâlnim „ciobani de peste Leaota”, care, datorită condiţiilor istorice, au migrat în aceste locuri ospitaliere. Ei s-au aşezat pe locurile „curăţate” pe runcuri, „cei de pe runc” şi de aici ar deriva Runcu.

Satul Runcu este atestat în anul 1564, dar există documente din care rezultă ca în 1554 făcea deja comerţ cu Braşovul.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Ialomiţa-Dâmboviţa al judeţului Dâmboviţa şi era formată din satele Costeşti, Bădeni, Piatra Iepei şi Runcu, cu o populaţie de 1.734 de locuitori. În comună funcţionau patru biserici, o şcoală şi mai multe fierăstraie de apă pentru tăiat scânduri şi mori de apă cu făcaie.

În 1925, anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiaşi judeţ, cu satele Runcu, Costeşti, Bădeni, Piatra Epei (reşedinţă), Ferăstraele şi Brebu, având în total 2813 locuitori.

În 1950, la desfiinţarea judeţelor, comuna Runcu a trecut la raionul Pucioasa al regiunii Prahova şi apoi (după 1952) la raionul Târgovişte al regiunii Ploieşti. În 1968 a revenit la judeţul Dâmboviţa, în actuala componenţă.

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite