Comportamentul celor mai importanţi boieri ai epocii medievale: schimbau domnitorii ca pe şosete şi cereau mită pentru a ajuta voievodul cu oaste

Publicat: 22.05.2015 01:11

Ultima actualizare: 07.08.2022 00:51

Boierii erau mai importanţi, uneori, decât însuşi domnitorul Ţării Româneşti. Marile familii boiereşti impuneau domnitorul, iar atunci când acesta nu le făcea pe plac ei aveau puterea de a-l schimba, cu ajutorul turcilor.

Mulţi dintre boieri erau trădători şi dădeau bani sultanului pentru a pune un domnitor pe placul lor. S-a întâmplat aşa tot timpul, cu câteva excepţii reprezentate de Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul sau Constantin Brâncoveanu, care îi ţineau la respect pe boieri.

„Boierilor trebuie să le umpli gura cu un pumn de galbeni”

“Boierii aveau interese mari. Era un fel de democraţie şi atunci, dar aveau interese economice mari. Aveau latifunde, moşii întinse, şi îşi doreau puterea cu ardoare ca să poată stoarce cât mai multe taxe, biruri de pe urma ţăranilor. Şi Mircea cel Bătrân, cunoscut pentru înţelepciunea sa, şi-a dat seama că nu te poţi pune cu imperiul otoman şi atunci trebuia să păstrăzi cât de cât o stare de independenţă. Îi spunea fiului său Mihail că boierilor trebuie să le umpli gura cu un pumn de galbeni şi ei te lasă în pace. Tu în funcţie de relaţia cu ei ştii cum să te strecori printre ape”, ne-a spus istoricul George Coandă.

Udrişte Năsturel a avut cea mai mare bibliotecă din Ţara Românească

Toţi cei 40 de voievozi care au domnit la Târgovişte au fost şi ei, la rândul lor, mari boieri. “Unul dintre cei mai mari boieri a fost Udrişte Năsturel, unul dintre cei mai mari cărturari ai începutului de Renaştere românească, după ce a apărut tiparul, în 1508. Udrişte Năsturel a fost şi rudă cu Matei Basarab. El este cel care a avut cea mai mare bibliotecă din Ţara Românească. El înfiinţează şcoala slavo-română pentru oamenii de cancelarie. De asemenea, Constantin Cantacuzino Stolnicul este, la fel, unul dintre marii boieri”, mai spune Coandă.

FOTO: rosedana.blogspot.com

Cât de influent era un boier şi cum cerea mită pentru a lua parte la război

Boierii erau influenţi prin averea uriaşă pe care o aveau. În caz de pericol, ei erau cei care ridicau marea oaste a ţării la porunca domnului şi la care răspundeau aproape toţi boierii. “Dacă domnitorul nu ştia să îşi atragă de partea sa boierimea, nu prea izbândea. Trebuia să îi momească cu moşii, cu bani, etc. De atunci ni se trage nouă ca popor. Mita era atunci în floare. E în firea românului. E păcatul originar. A fost o perioadă de mari interese şi bătălii”, adaugă istoricul târgoviştean.

În Ţările Române, clasa boierească a provenit iniţial din conducerea comunităţilor rurale de la începuturile Evului Mediu.

Cu timpul, boierii s-au diferenţiat în mari boieri (proprietari ai unor mari moşii şi deţinători ai unor dregătorii importante în administraţie) şi mici boieri (ce deţineau proprietăţi funciare mai mici şi poziţii administrative mai puţin însemnate).

Din prima clasă boierească făceau parte înalţii demnitari, miniştrii şi curtenii domnitorului: marele postelnic, marele ban, marele vornic, marele logofăt, marele spătar, marele vistiernic şi marele agă, supranumiţi şi boierii veliţi sau divaniţi, ori boierii cu barbă, pentru că numai lor li se permitea portul acestei podoabe capilare. Boierii din următoarea clasă erau paharnicul, clucerul, stolnicul şi comisul, iar boierii din clasa a III-a erau slugerul, pitarul, serdarul, şetrarul, medelnicerul, portarul, armaşul şi clucerul de arie. Tuturor acestora le era permis portul doar de mustaţă.

Sursa. wikipedia.org

Cele mai mari familii de boieri:

- Familia Bibescu‎

- Familia Bogdăneştilor‎

- Familia Brâncoveanu‎

- Familia Brătianu‎

- Familia Callimachi‎

- Familia Cantacuzino‎

- Familia Cantemir‎

- Familia Caradja‎

- Familia Cornescu‎

- Familia Costachi‎