Istoria tentativei lui Petru Şchiopul de a obţine tronul Moldovei cu 100.000 de galbeni, oferiţi sultanului otoman

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Petru Şchiopul a oferit 100.000 de galbeni pentru a ajunge pe tronul Moldovei. FOTO www.wikipedia.org
Petru Şchiopul a oferit 100.000 de galbeni pentru a ajunge pe tronul Moldovei. FOTO www.wikipedia.org

Bătălia de la Jilişte a avut loc între oastea domnitorului Moldovei Ioan Vodă cel Cumplit şi armata pretendentului la tron, Petru Şchiopul, susţinut de fratele său, domnul muntean Alexandru al II-lea Mircea, precum şi de trupele otomane. Voievodul moldovean a reuşit să iasă învingător, însă a stârnit nemulţumirea turcilor, care după grele bătălii purtate l-au capturat şi ucis.

În primăvara anului 1574, la Jilişte, un sat din judeţul Vrancea, a avut loc o bătălie între Ioan Vodă cel Cumplit, domnitorul Moldovei şi Petru Şchiopul, pretendentul la tron, care era sprijinit de fratele său Alexandru al II-lea Mircea, domnul Ţării Româneşti, precum şi de către turci. Dorind să ajungă la conducea Moldovei, Petru Şchiopul a oferit sultanului Selim al II-lea 100.000 de galbeni pentru a-l ajuta în alungarea lui Ioan Vodă cel Cumplit de pe tronul ţării.

„Într-acele belituri şi morţi groaznice fără dumnezeire ce făciia Ion vodă în domniia sa şi nimica nu-şi aducea aminte, cum va veni la cea de apoi, iată i-au venit veste că l-au mazilit împăratul şi domniia este dată lui Pătru vodă Şchiiopul. Acestu Pătru vodă era din Ţara Muntenească, ficior Mircii vodă şi nepot de soră Mihnii vodă. Ion vodă, daca să văzu înstreinat de mila stăpânu-său, împăratului turcescu, gândi ca să ţie ţara cu sabiia şi de sârgu trimisă la cazaci, de i-au poftitu să vie cu leafă într-ajutor.

(...) Cându s-au gătit Ion vodă cu oaste să iasă înaintea turcilor Ion vodă, daca au luat credinţa ţării, să gătiia de războiu şi în toată ţara trimisă în grab, să iasă toţi la oaste. Trimisă şi la Henric craiul leşăscu, pohtindu-l să-i dea oaste într-ajutor, ci de acolo nu s-au folosit. Craiul s-au mântuit cum că cu turcul are legătură ţara lor, mai mult de 100 de ani şi stă neclătită. Iară cazacii, cumu-şi suntu ei gata de a să amestecarea la toate, neintrebându, s-au strânsu 1.200 de oameni şi au venit şi la Ion vodă. Pre carii văzându-i Ion vodă, nu într-alt chip, ci ca când ar fi văzut îngerul din cer cu veste bună şi de izbândă pogorât şi cu multe daruri pe capitile, cine era, i-au dăruit”, a arătat cronicarul Grigore Ureche în „Letopiseţul Ţării Moldovei”.

Petru Şchiopul şi fratele său au scăpat cu viaţă ca prin minune

Domnitorul moldovean a reuşit să strângă o armată formată din circa 30.000 de oşteni cu care a plecat din Iaşi spre Focşani. În dimineaţa zilei de 24 aprilie 1574, armata lui Ioan Vodă cel Cumplit a atacat oastea strânsă de Petru Şchiopu, reuşind să o distrugă în foarte scurt timp.

„Ion vodă daca ş-au strânsu oastea toată şi s-au bulucit la un loc toţi, iată i-au venit veste cum Pătru vodă şi cu Alixandru vodă au intrat în ţară cu mulţi oameni şi de la Ţara Ungurească şi muntenii şi turcii. Aşa au ales Ion vodă cap dintre cazaci pre Sfirciovschii cu câţiva cazaci şi cu o samă de oaste de ţară cu Dumbravă vornicul şi i-au trimis înainte, de strajă, să vază cu ochii. Şi el cu altă oaste au purces după dânşii. Iar Sfirciovschi şi cu Dumbravă vornicul cu acea samă de oameni au nemerit 400 de oameni, straja lui Pătru vodă şi fără veste i-au încunjurat şi i-au prinsu pe toţi.

Sfirciovschi şi cu Dumbravă vornicul, daca au biruit acea strajă şi au prinsu de veste cum Pătru vodă nimica nu ştie de oastea lui Ion vodă, îndată au răpezit oameni de ţară, să dea ştire lui Ion vodă, să sârguiască să-i lovască fără veste, că are vreme, de-i este voia să-i bată. Şi i-au dat ştire cum este oaste foarte multă. Înţelegându aceasta Ion vodă, cum au putut mai tare au sârguit. Şi daca s-au împreunat toţi, împărţindu-să în trei polcuri, i-au lovit cându ei dormiia fără grijă. Aşa nimini de nimica nu să putea apuca, fiind dezbrăcaţi şi fără cai, căci caii le era slobozi la păjune în nădéjdea strejii. Aşa împresurându-i fără veste şi multă moarte făcând într-înşii, birui Ion vodă. Iară domnii amândoi de-abiia au scăpat, lăsând tot în tabără şi au hălăduit numai cu trupurile la Brăila”, a mai menţionat Grigore Ureche.

Alexandru al II-lea Mircea s-a retras în Muntenia, în timp ce Petru Şchiopul s-a refugiat în Cetatea Brăilei, care era apărată de o garnizoană otomană. Domnitorul moldovean a înaintat cu armata în Ţara Românească, numindu-l la conducerea ţării pe Vintilă Vodă, după care cucereşte întreaga Brăilă, însă fără cetatea în care se afla duşmanul său.

„Ion vodă, daca au bătut pre Pătru vodă Şchiopul şi pe Alixandru vodă, s-au lăsat în goană după dânşii şi au slobozit oastea în pradă, de au jăcuit Ţara Muntenească mai mult di jumătate. Şi puse domnu în Ţara Muntenească pre Vintilă vodă şi el s-au întorsu înapoi. Daca s-au întorsu oastea lui Ion vodă din pradă de la Ţara Muntenească, apucatu-s-au de Brăila, de au ars târgul cu totul, numai cetatea au rămas. Şi gătindu-să ca să bată cetatea, să o ia, ci nu-i era greu a o lua, de nu-i vrea fi venit veste dindărăt, cum tătarii au intrat în ţară. Ci lăsându cele streine, s-au întorsu la ale sale, ca să le apere”, a arătat cronicarul Grigore Ureche.

Trădarea boierului Golia

Turcii şi tătarii au pornit şi ei un război împotriva lui Ioan Vodă cel Cumplit, însă în primă fază domnitorul moldovean îi învinge pe tătari în bătălia purtată pe câmpiile Bugeacului. Voievodul îi sprijină pe aliaţii săi cazaci în luptele purtate cu tătarii la Tighina şi răsărit de Nistru, trimiţându-l în acest timp pe boierul Golia să oprească înaintarea turcilor. Acesta îl trădează pe Ioan Vodă cel Cumplit, astfel că bătălia dată la Cahul între moldoveni şi turcii îi prinde pe primii total dezorganizaţi. Aceştia se retrag spre Roşcani, unde rezistă cu dârzenie atacurilor date de turci, până când domnitorul moldovean decide să se predea în schimbul promisiunii că soldaţii săi vor fi cruţaţi.

Ioan Vodă cel Cumplit este legat de turci de două cămile şi omorât. La aflarea veştii, armata sa care nu apucase să ajungă prea departe se întoarce şi continuă să lupte cu otomanii în încercarea de a răzbuna moartea conducătorului lor, însă fără succes. Abia după ce voievodul moldovean este asasinat mişeleşte, Petru Şchiopul ajunge pe tronul Moldovei.

Alte ştiri pe această temă:  

Dimitrie Cantemir: „Graiul moldovenesc este cel mai frumos de pe teritoriul României şi păstrător al limbii dacice“

Episodul detronării domnitorului Constantin Brâncoveanu. Amănuntele intime, povestite de secretarul italian al principelui valah

Petru Şchiopul, voievodul moldovean cu cele mai multe domnii: „Era domnu blându, nebeţiv, necurvar, nelacom, nerăsipitoriu“

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite