Localnicii din Ialomiţa au început să-şi taie porcii înainte să fie „marcaţi“ oficial ca suspecţi de pestă porcină. „Virusul din carnea congelată rezistă ani întregi“

Filtre de dezinfecţie, instalate în focarele de pestă porcină africană FOTO Facebook/Ana Banu

Autorităţile din judeţul Ialomiţa duc o luptă grea cu localnicii din zonele afectate de pestă porcină africană. Chiar dacă sunt despăgubiţi pentru animalele care sunt ucise preventiv pentru a împiedica extinderea virusului, unii săteni îşi sacrifică porcii pentru consum.

Autorităţile din judeţul Ialomiţa duc o luptă grea cu localnicii din zonele afectate de pestă porcină africană. Speriaţi că rămân fără animale şi nu mai au ce mânca, unii săteni au sacrificat porcii pentru consum. Ei ştiu că boala nu se transmite la om, însă chiar dacă se păstrează la congelator virsul din carne rămâne activ ani de zile.

La Gura  Ialomiţei, de exemplu, sat afectat de boală, au fost descoperite resturi animale în zona fostei gări a localităţii, dar şi pe un câmp din apropiere. Prefectul Gigi Petre a confirmat această situaţie: «Sunt cazuri izolate, iar pe această cale atragem atenţia crescătorilor de animale să înţeleagă măsurile pe care autorităţile le impun şi să le respecte». Oamenii nu pot fi amendaţi, deşi HG 1214/2009 prevede sancţiuni între 3 şi 6.000 de lei decât după o notificare a autorităţilor.

La rândul său,  şi şeful Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Sănătatea Alimentelor Ialomiţa, dr. Mihai Puia, spune că oamenii nu conştietizează riscurile. “Virusul are o rezistenţă extraordinar de mare. Virsul din carnea congelată rezistă ani de zile şi astfel boala se poate extinde. Pesta porcină africană nu poate afecta starea de sănătate a omului, chiar şi în cazul contactului direct cu animalele bolnave. În schimb, omul poate fi un important vector pentru răspândirea bolii de la o gospodărie la, dacă nu respectă regulile de biosecuritate. Infecţia poate fi contactată prin intermediul resturilor alimentare din gospodărie

Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că vor primi despăgubiri pentru animalele ucise. Se plăteşte între 10 şi 12 lei pe kilogramul de carne, bani pe care ei nu i-ar lua acum dacă ar vinde animalele, spre deosebire de 5 lei pe kilogram cât se oferă pentru porcul din complex. Ducem muncă de lămurire cu cetăţenii pentru a-i convinge că avem bune intenţii şi acesta este planul de măsuri care se impune în cazul unei epidemii. Noi facem tot ce este posibil pentru a stăpâni virusul. Din păcate nu există nici tratament şi nici vaccin care să-l combat,” a explicat Mihai Puia.

11 focare confirmate

În prezent, în judeţul Ialomiţa au fost confirmate 11 focare de pestă porcină africană, boală virală cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100%, în patru localităţi: Giurgeni, Luciu, Gura Ialomiţei şi Borduşani şi au fost ucise peste o mie de animale. De asemenea, pentru ca boala să nu cuprindă şi judeţele limitrofe, s-a luat măsura dezinfectării zonei pe o rază de 35 de km. Au fost instituite filtre la intrările în localităţi, iar localnicilor le-au fost distribuite acasă  substanţe dezinfectate.

Boala nu se transmite la om

Conform autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic. Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. 

Infecţia poate fi contactată prin intermediul resturilor alimentare din gospodărie. În produse din carne de porc virusul rezistă 3-6 luni dacă nu există o prelucrarea termică şi chiar ani de zile în carnea congelată.

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei neizolarea animalelor suspecte de boală sau bolnave, nerespectarea restrictiilor de circulaţie, moartea sau tăierea de necessitate, se arată în HG 1214/2009 privind stabilirea si plata despagubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile.