VIDEO Caznele angajatorului privat în România: „Cum să vină la mine instalatoru’, dacă se duce la stat şi ia de două ori mai mult?“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste 40 de angajatori şi-au căutat la Slatina forţă de muncă, venind cu aproape 500 de posturi disponibile, însă bursa locurilor de muncă s-a încheiat cu o nouă decepţie şi pentru patroni şi pentru şomeri.

Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, o acţiune la care au participat însă şomeri de toate vârstele, a fost o nouă experienţă tristă pentru angajatorii care încearcă prin toate metodele să-şi găsească lucrători. Patronii barurilor au modificat programul de lucru, scurtând efectiv ziua de muncă, alţii îşi „fură“ lucrătorii între ei oferind promisiuni de mai bine, în timp ce în industrie nu mai e motivantă nici specializarea la locul de muncă, pe costul firmei.

„Asta este, toată lumea vrea mai mult, ca-n sectoru’ public, iar noi n-avem de unde da, pentru că nu câştigăm atât. Cum să vină la mine instalatoru’, dacă se duce la stat şi ia de două ori mai mult?! Şi e doar un exemplu, la mine angajatul cu facultate poate n-are salariul femeii de serviciu din primărie“, sunt conştienţi patronii care caută singuri oameni să-şi poată onora contractele. Bine nu stau nici firmele de recrutare şi nu mai înseamnă foarte mult nici faptul că vorbesc în numele unor fabrici cu tradiţie. „Vor bani mai mulţi, asta e!“, a fost concluzia unui eveniment care s-a încheiat, conform statisticii AJOFM Olt, cu 124 persoane selectate pentru interviu, respectiv probă de lucru, din 464 de participanţi la bursă, teoretic oameni care îşi caută de lucru.

„Soţia e în Franţa, cred că ne luăm şi copilu’ şi plecăm“

Cel mai solicitat punct a fost, ca la fiecare ediţie a bursei locurilor de muncă, cel în care şomerii indemnizaţi au primit viza pe carnetul de şomner, fără de care nu-şi pot primi banii. Oameni de toate vârstele, de la tineri fără chef de muncă, şi care s-au îndreptat glonţ către acest punct, fără ca măcar să-şi întoarcă privirea spre vreo ofertă, până la oameni aflaţi în prag de pensie, care nu ştiu dacă ar mai putea să o ia, încă o dată, de la capăt.

Imagine indisponibilă

„Termin cursu’ ăsta şi zbor din ţară, că nu mai e de stat!“, a răbufnit un bărbat, aflat printre cei care veniseră mai mult pentru viză, ştiind deja ce îi oferă piaţa. Nu mult mai târziu a povestit că este din Potcoava, are 39 ani,  şi că a lucrat ca agent de pază la o firmă care are contract cu Dacia Mioveni. Într-o zi firma a pierdut contractul, a venit o alta, care a preluat personalul, dar le-a scăzut angajaţilor salariul net de la 1.400, la 1.200. „Ce să mai faci cu banii ăştia? Mori de foame în ţara asta, pur şi simplu, îşi bat joc de noi. N-aveai timp să fumezi o ţigară toată ziua, la fiecare 53 de secunde iese o maşină, făceam controale, acte, de toate, lumea crede că dacă lucrezi agent de pază nu faci nimic.

Şomer, despre şansa de a-ţi găsi în România un loc de muncă bun: „Dacă nu se măreşte salariul, n-ai ce face aici, mori de foame“

Nu mai e cea fost, nu mai păzim o clădire şi te plictiseşti, n-ai ce face. M-am acreditat pe cheltuiala mea, dar nu mai contează“, a mai povestit bărbatul, care a menţionat că a lucrat în Grecia ani buni, până când ţara a fost lovită de criză şi visul frumos s-a terminat. „Am venit, pentru că nu mai mergea nici acolo, mi se născuse fetiţa... Dar acum e mare, are 7 ani, soţia e plecată în Franţa de trei luni de zile, cred că plec şi eu şi cred că ne luăm şi copilu’, efectiv n-ai motive să stai. Probabil voi alege Germania, sunt mai serioşi, în Franţa, când aud că eşti român...“, a mai spus bărbatul, care are 39 de ani şi spune că în România îl ţine în acest moment doar faptul că are de terminat un curs de calificare la care s-a înscris la AJOFM şi pe care ar trebui să-l plătească dacă nu-l finalizează.

„Pe la noi n-a trecut nimeni, nici măcar să întrebe“

Foarte aproape de punctul de obţinut viza a fost standul unei firme care fabrică tambure pentru cablurile firmei Prysmian din Slatina, dar şi pentru multe alte firme din ţară şi chiar din afară. „Chiar mă gândeam să filmez şi să punem pe You Tube cum se înghesuie la viză. Pe mine nimeni nu m-a-ntrebat despre ce e vorba, nici n-au întrebat, n-au vrut să ştie dacă e salariul minim, dacă oferim mai mult sau în ce condiţii“, spune reprezentanta firmei, Corina Cioroianu. Firma, dă asigurări doamna, lucrează doar legal, plăteşte orele suplimentare şi oferă un salariu peste cel minim, chiar şi celor fără calificare, încă din prima lună de muncă. „Eu sunt de aproape 20 de ani acolo, n-aş fi stat dacă nu-mi convenea, şi salariul, şi atmosfera, şi seriozitatea“,  mărturisea aceeaşi doamnă, câteva minute mai târziu, unui tânăr care a prins în cele din urmă curaj şi a stat să asculte despre ce e vorba, în cele din urmă lăsând un număr de telefon şi stabilind să meargă, luni, la sediu.

„Avem cinci nepalezi, din 2011, le asigurăm salariul mediu, cazare şi masă în unitate“

Un alt reprezentant al unui angajator, aceeaşi aşteptare lungă şi fără succes. „Sincer, nici nu mi-am închipuit că am putea găsi, dar am zis să vin, totuşi“, spune femeia, care a venit să recrutezeangajaţi  pentru o firmă de confecţii textile. Spune că angajaţii sunt din ce în ce mai greu de găsit, şi nu de ieri, de astăzi, ci deja de vreme bună. Cei buni de muncă pleacă peste hotare, cei care nu se pricep, vor din start salarii bune, aşa că... Firma pe care o reprezintă, recunoaşte, nu oferă salarii foarte mari la început, dar de la salariul minim pe economie se mai dau bani în funcţie de productivitate. Se poate ajunge şi chiar depăşi suma de 2.000 lei. Un salariu mic, sunt de părere cei care muncesc mult să-l atingă, mai ales că sunt angajaţi care-l încasează din start. E vorba de cei aduşi din afară, pentru care statul îi obligă pe angajatori să-i plătească la nivelul salariului mediu, de 4.162 lei brut. În plus, firma îi şi cazează în spaţiile proprii şi le oferă şi masă, beneficii de care românii nu au parte. „Dar să ştiţi că lucează, avem cinci nepalezi din 2011 şi suntem foarte mulţumiţi de ei. Fac şi ore suplimentare, sunt şi ei mulţumiţi, pentru că trimit şi bani acasă, pentru ei înseamnă mult“, mai spune doamna.


„Pe domeniul frig nimic nu găsim“
 
„Venim cu bonusuri, pentru nimenu nu mai e de ajuns salariul. Instalator găsim mai greu, contabil, totul se găseşte mai greu. Dacă au venit numai bărbaţi pentru postul de asistent manager! Pe mine mă interesează să am omul potrivit, n-am pus condiţie. Instalator gaze, nici atât, de luni de zile caut. Am avut pe OLX pus, în Constanţa, că angajez instalator şi într-o lună am avut două vizualizări... Vrea lumea să muncească, ce să zic!“, s-a plâns un alt angajator, care pentru patru posturi disponibile a avut cinci persoane înscrise, în aproape două ore.

Imagine indisponibilă

„S-avem 20 de ani de când tot căutăm, mai ales pe domeniul frig. Şi nimic. Eu am terminat în domeniul frigului. Am lucrat, am experienţă, şi din timpul celălalt, după aceea s-au întrerupt aceste şcoli care pregăteau, iar la ora actuală îi formez eu. Îi caut pe cei care au o bază şi-o stăpânesc cât de cât...“, a dezvăluit şi patronul unei firme care asigură mentenanţa instalaţiilor de frig. A mărturisit că a încercat chiar să înfiinţeze o şcoală particulară în domeniu, după ce în parteneriat cu liceele tehnologice n-a reuşit, dar s-a izbit de birocraţie. Aşa că de fiecare dată când dă peste un om bun încearcă să-l plătească pe cât de bine se poate, având în vedere încasările, însă e din ce în ce mai greu, a mai spus administratorul firmei.

Imagine indisponibilă

Multe persoane s-au interesat, în schimb, cum ar putea devenit soldaţi, aflând că nu e un criteriu foarte restrictiv în privinţa vârstei şi nici în privinţa studiilor, condiţia de studii fiind de minimum 10 clase absolvite.


Prăpastia care se adânceşte pe timp ce trece, între ceea ce aşteaptă şomerii şi ceea ce oferă angajaţii se vede, pe de altă parte,  şi la de nivelul conducerii AJOFM. Directorul executiv al AJOFM Olt, Constantin Câtu, a menţionat că, într-adevăr, una dintre probleme este faptul că şcoala nu-şi sincronizează oferta cu cea a angajatorilor, trimiţând pe piaţa muncii tineri calificaţi în meserii care nu mai au căutare, acest deficit încercând să-l suplinească prin cursurile de calificare. Cei mai mulţi şomeri, calificaţi sau nu,  iau, în schimb, calea străinătăţii.

Imagine indisponibilă

După două ore, sala în care angajatorii au venit să recruteze era deja goală

Slatina

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite