Slatina: Florea Turuianu, învăţătorul care a dus căluşul până în Asia

Florea Turuianu coordonează Ansamblul "Junii Căluşari din Sârbii Măgura"

În cei 35 de ani de catedră a insuflat dragostea de tradiţii şi folclor la aproape 300 de copii, ansamblul pe care-l coordonează reuşind să devină mesagerul spiritualităţii naţionale în Europa, America şi Asia.

Învăţător la Şcoala Vităneşti din comuna olteană Sârbii Măgura, Florea Turuianu nu se rezumă doar la predarea materiei cuprinsă în programa şcolară. Este singurul dascăl din judeţ care la opţional predă tradiţii folclorice. „După participarea la Festivalul Internaţional de la Budapesta cu Ansamblul Junii Căluşari Sârbii Măgura în anul 2002, am fost invitat de către ansamblul de acolo să-i iniţiez pe dansatori în tainele căluşului. A urmat apoi un schimb de experienţă: au venit în comuna noastră să studieze folclorul local, iar eu am fost invitat la o şcoală să urmăresc predarea opţionalului. Se respecta un program strict, cu selecţii pe clase, în funcţie de talentul elevului. Am povestit şi aici la diverse simpozioane ce am văzut, dar nu am stârnit interes. Aşa că am pus în practică acest lucru la şcoala la care predau, iar opţionalul nu se mai rezumă doar la săpatul grădinii şcolii, ci avem ore de lectură, pictură sau tradiţii folclorice”, spune învăţătorul.

Pregătire folclorică gratuită

Cu o mare dragoste pentru folclor şi respect pentru tot ceea ce înseamnă valori tradiţionale, învăţătorul Turuianu pregăteşte elevii şcolilor Vităneşti şi Branişte să ducă mai departe faima ansamblului pe care-l coordonează din 1977. „Sâmbăta şi duminica am program ca la şcoală, însă predau folclor- căluş şi alte jocuri populare specifice zonei. Fac acest lucru în mod gratuit, iar din banii Fundaţiei Junii Căluşari îi răsplătesc pe copii cu dulciuri”, ne mărturiseşte Florea Turuianu.

Succese notabile pe scene mondiale

Sub coordonarea învăţătorului Turuianu, coregraf al ansamblului, Junii Căluşari din Sârbii Măgura au făcut să răsune „Hălăişa!” şi să bată pintenii olteneşti pe scene din trei continente, fiind răsplătiţi, de fiecare dată, cu ropote de aplauze şi aprecierea marilor specialişti în folclor. Au ajuns în ţări europene (Franţa, Germania, Bulgaria, Ungaria, etc.), în Asia (Malaezia, statul Sabah) şi chiar şi la Casa Albă. Coregraful îşi aminteşte cu plăcere cum pintenii costumelor de căluşar au dat peste cap sistemul de alarmă de la Casa Albă şi este sigură că şi evoluţiile pe care le vor avea de acum înainte în premieră în anumite ţări se vor bucura de aceleaşi aprecieri. Deja ansamblul a confirmat participarea în 2011 la Festivalul Internaţional de Cultură din Ecuador, iar în 2012 va ajunge în Coreea de Nord.
Folosirea unor costume populare specifice şi a unui stil autentic, a jocului „de ţărână”, a făcut ca faima căluşarilor coordonaţi de Florea Turuianu să fie cunoscută în toată lumea, devenind unii dintre cei mai buni mesageri ai spiritualităţii naţionale.

Profil
NĂSCUT: 12 aprilie 1954, Sârbii Măgura, judeţul Olt
STUDII: Liceul Pedagogic Câmpulung Muscel
FAMILIE: căsătorit, un copil

Întrebări şi răspunsuri
•• Cum reuşiţi să atrageţi tinerii spre folclor?
La noi în comună, tradiţia se păstrează din tată-n fiu, încă nu a fost atinsă de modernism. Mă apropii de 300 de copii învăţaţi, iar mulţi au rămas la această dragoste. Vătaful nostru, Gheorghe Dulescu, este cotat ca cel mai bun dansator de căluş din România.
•• Ce simţiţi atunci când dansul popular românesc este aplaudat şi apreciat pe scene mondiale?
Aşa de frumos este atunci când vezi steagul României deasupra capului! Lumea te vede altfel, te aplaudă, îţi dau lacrimile. Satisfacţia mare este că ne apreciază alte ţări, că la noi....

Ce-i place
•• Îmi place să învăţ copiii, şi îi învăţ cu plăcere, cu pasiune. Îmi place să formez oameni frumoşi, să călătoresc şi să fac steagul României să fluture cu mândrie pe scenele mondiale.

Ce nu-i place
•• Nu-mi place că se merge pe stilizare, pe muzică neadecvată jocului popular şi pe echipamente „militarizate”. Nu se mai umblă ca odinioară la lada de zestre. Un ansamblu nu trebuie să aibă ţinute în serie; costumul trebuie să fie unic, reprezentativ pentru zonă, cusut în casă.