Oltul putea avea un depozit de legume de două milioane euro. De ce au ratat fermierii proiectul

Una dintre puținele cooperative agricole funcționale, care a câștigat un proiect de două milioane euro pentru construirea unui depozit de legume, s-a „împiedicat” foarte aproape de semnarea contractului, din vina cooperatorilor.

Legumicultorii au livrat anul trecut 400 tone de legume prin cooperativă FOTO: FB/Coop. Urzica

Cooperativa Agricolă „Romanațiul” Urzica din Olt a fost înființată  în 2018 și este una dintre puținele funcționale la nivelul țării, deși în documente sunt sute de astfel de cooperative.

S-au asociat mai întâi legumicultorii din comuna Urzica-Olt, au venit și din alte comune vecine, iar anul trecut au ajuns la aproximativ 70 legumicultori. Aceștia au înțeles că împreună vor fi o forță în negociere, atât atunci când vine vorba de achiziționarea produselor necesare unui ciclu de producție, cât și în privința punerii pe piață a produselor lor.

În scurt timp au și cules roadele cooperării, reușind să cumpere îngrășăminte, fertilizați, produse de combatere etc. la prețuri mai mici, însă, cel mai important, au semnat și contract de preluare a produselor cu un mare lanț de supermarket-uri. Ba, dovedind că sunt serioși, partenerul le-a decernat, în 2021, titlul de „Producătorul anului“.

Cooperatorii au avut în continuare de ales dacă toată producția sau doar o parte o vând prin cooperativă, însă și mai mult le-a surâs ideea că vor avea acces la proiecte prin care să-și modernizeze fermele sau să construiască împreună un depozit. Una dintre problemele majore ale micilor fermieri este aceea a accesului limitat la spații de depozitare, acest lucru obligându-i să accepte în anumite perioade prețuri mici, pentru că nu pot temporiza tranzacțiile din cauza riscului de depreciere a mărfii.

Primarul-inițiator, despre cooperatiști: „S-au certat între ei”

Cu un an și mai bine în urmă au depus spre finanțare, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), un proiect pentru construirea unui depozit legumicol, cu toate dotările aferente, proiectul având o valoare totală de aproximativ 2 milioane euro (cu TVA). Deși au îndeplinit condițiile de punctaj, s-au împotmolit atunci când a trebuit să demonstreze că au resurse pentru a veni cu partea lor de co-finanțare.

Pentru că de la membri nu aveau cum să strângă cei 170.000 euro, legumicultorii au căutat o instituție de creditare. Au și găsit, cooperativa a fost evaluată, dosarul a trecut de toate filtrele, doar că cei 10 membri cu drept de semnătură din conducerea cooperativei trebuia să garanteze, fiecare, cu bunurile personale.

„S-au certat între ei, eu n-am niciun cuvânt de spus acolo. Era 10% contribuția noastră, trebuia să facem dovada că avem bani sau scrisoare de garanție sau altceva și n-au reușit să se-nțeleagă. Unii n-au vrut, au plecat, când să obținem creditul, și am ieșit din termene”, a rezumat situația primarul comunei Urzica, Ion Spiridon, cel care a avut ideea înființării cooperativei și a contribuit la punerea ei în practică. 

„A fost o reușită nereușită”

Coordonatorul cooperativei, Marian Ciucu, a explicat la rândul său că trei din cei 10 membri cu drept de semnătură au tergiversat lucrurile până când nu s-a mai putut face nimic.

„Știți cum e la bancă, garantezi cu bunurile mobile și imobile pe care le ai, și când s-au trezit în fața acestui fapt... Ei n-au zis că nu semnează, însă când s-au trezit în fața băncii, n-au mai vrut. Trebuia să-l luăm până în septembrie, am mai amânat trei luni, însă nici în decembrie n-am reușit și nu ne-au mai dat prelungire”, a explicat Ciucu.

Cei trei membri care s-au opus nu au vrut nici să plece din cooperativă și să facă loc altora dispuși să garanteze. Au făcut-o, în cele din urmă, pe 20 decembrie, a precizat coordonatorul, însă deja era prea târziu pentru ca banca să reevalueze dosarul și contractul să fie semnat până la sfârșitul anului.

„Am fost avertizat că lucrurile merg bine până se ajunge la bani. Nu-și asumă nicio responsabilitate, nimeni. Nu era ceva complicat, cooperativa își achita ratele, le-am explicat, dar, ca orice bancă, garantezi cu toate bunurile mobile și imobile.(...) A fost o reușită nereușită. A fost o reușită că am câștigat proiectul, era important, dar, dacă nu l-am dus la bun sfârșit... Îl depun acum în următoarea sesiune”, a mai spus Ciucu.

Deși proiectul lor s-a dovedit că poate trece etapa de selecție, rămâne faptul că, și dacă va fi aprobat în următoarea sesiune de proiecte, au pierdut doi ani. Mai mult, la acest moment, nimeni nu știe de ce cofinanțare va fi vorba în cadrul proiectelor de investiții în agricultură aprobate în actualul Plan Național Strategic. Cel mai probabil vor fi nevoiți să vină cu mult mai mulți bani ca aport propriu, din informațiile care circulă la această dată fiind vorba de o cofinanțare de peste 20%.

Aproximativ 400 tone de legume comercializate prin cooperativă

Altfel, rezultate cooperativei au fost bune în anul care a trecut. S-au comercializat aproximativ 400 tone de legume prin cooperativă, chiar dacă „Romanațiul” nu a reușit să-și onoreze pe deplin contractul cu lanțul de supermarket-uri.

Într-o oarecare măsură i-a încurcat fix programul guvernamental prin care legumicultorii suunt sprijiniți cu 3.000 euro dacă ei cultivă tomate în solarii. Mulți au făcut-o pentru acest ajutor, în detrimentul onorării comenzii de ardei la care se angajaseră. Au mai fost, a mai spus coordonatorul cooperativei, și situații în care, deși vindeau la un preț mai mic, legumicultorii au preferat să meargă la piață, constrânși fiind de nevoia de bani.

„Prețurile au fost, anul trecut, mai bune prin contract, la toate produsele. Dar a mers piața foarte bine. La un moment dat era 8 lei/kg kapia la Mega (n.red. - în contractul cu Mega Image) și ei preferau să-l ducă cu 6 lei la piață, pentru că la noi procedura mai durează 3-4 săptămîni până când le virez eu banii. Pierdeau 2 lei la kg, dar preferau să vină seara cu banii acasă. Pentru că sunt mulți care doar din asta trăiesc, din agricultură. Să știți că cei care au capital mai mare se văd, ei așteptau”, a mai spus Ciucu. 

Agricultură pentru supraviețuire

Lucrurile s-au complicat și în privința datoriilor pe care unii dintre membri le au către cooperativă, tot din lipsa banilor și din faptul că sunt producători care doar din acest venit trăiesc.

„Cel care are cea mai mare datorie are doi copii la facultate și nu are niciun alt venit în familie. Și vă dați seama că l-am mai păsuit. (...) Nu sunt 10% cei care să facă agricultură ca o afacere, din toată cooperativa. Sunt vreo șapte-opt în toată cooperativa. Restul, o fac să supraviețuiască. Și ei se bucură foarte mult la programul Tomata. Cei care nu fac să supraviețuiască nici nu pun roșii în programul Tomata, pentru că e mult mai mult de muncă, pun ardei, de exemplu”, a mai spus coordonatorul Cooperativei Legumicole „Romanațiul” Urzica.