Leguma numărul 1 a anului 2024. La ce prețuri s-a vândut. „Dacă faci o cultură ca la carte n-ai cum să dai greș”
0Dacă tomatele, care sunt astăzi produse în solarii aproape pe toată perioada anului, au pus profitul legumicultorilor la grea încercare, o altă cultură i-a ajutat pe aceiași să dea lovitura. „Nu este niciodată de mijloc, or te procopsește, or te nenorocește”.
Legumicultorii români încep să producă pe tot parcursul anului, în spații protejate, performanță la care au ajuns din ce în ce mai mulți în ultimii ani, chiar dacă nu vorbim de afaceri mari, ci de ferme mici pentru care ajutorul de la stat este deosebit de important. Cei mai mulți dintre fermieri nici astăzi nu se bazează pe contracte ferme pentru valorificarea producției, ci își fac planuri în baza evoluției din anul anterior.
În 2024, cei care au cultivat varză, spune Ion Păunel, liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, au avut poate cel mai mult de câștigat. Varza este o cultură care poate fi pusă pe piață de primăvara devreme și până în mijlocul iernii, chiar și la această dată producătorii având acest produs disponibil.
Într-un top al celor mai profitabile culturi regăsim și castraveții, care cu excepția perioadei de început au avut un preț bun pe toată perioada anului. Ardeiul a fost și acesta o cultură profitabilă, la fel și fasolea păstăi. La grea încercare i-a pus în schimb pe fermieri cultura de tomate, care nu a mai fost răsplătită în piață cu prețurile din 2023.
Preț neașteptat de bun la varza de vară și vara de toamnă
Legumicultorii care au ales să cultive varză extratimpurie, în spații protejate, cultură înființată încă din decembrie 2023, nu au greșit, câștigând bine. A urmat însă varza timpurie din câmp, spune legumicultorul Ion Păunel, o cultură dezastru. „E și o vorbă printre noi - varza nu este niciodată de mijloc, or te procopsește, or te nenorocește. Anul acesta a fost nenorocire pentru varza timpurie din câmp, când zeci, sute de hectare au fost băgate sub brazdă”, spune legumicultorul Ion Păunel.
Varza de vară și varza de toamnă au avut în schimb un preț neașteptat de bun, adaugă legumicultorul. „Cea de vară a pornit din fermă cu minimum 1,5 lei/kg, dar rare cazuri, cea la o calitate slăbuță, ajungând prețul maxim undeva la 2,5 - 3 lei/kg chiar. În piață am regăsit-o de la 2,5 până la 4-5 lei/kg și pentru o perioadă destul de mare de timp. Varza de toamnă nu a scăzut, cel puțin în zona noastră (n. red. – județul Olt, care numără cei mai mulți legumicultori), nu prea a scăzut nici aceasta sub 2,5 lei”, a precizat Păunel.
Varza de Buzău a rămas cea mai căutată varză în piețe, atât în Oltenia, cât și în piețele din Ardeal sau București. „Au apărut pe piață și hibrizi, cu producții constante, căpățâni uniforme, dar producătorii nu cunosc toți acești hibrizi iar consumatorul s-a învățat cu această varză, varza de Buzău. A intrat în ADN-ul nostru, să zicem așa. Suprafețele cultivate cu varză de Buzău au crescut exponențial. Chiar dacă punem și hibrizi, fiecare legumicultor mai pune cel puțin 20-30 % din suprafață și cu varză de Buzău, în primul rând pentru el și pentru familie și prieteni, dar și pentru că este cea mai căutată”, a completat legumicultorul.
Fiind soi, varza de Buzău este mai pretențioasă, fiind mai predispusă atacurilor bolilor și dăunătorilor, însă „dacă faci o cultură ca la carte n-are cum să nu-ți aducă profit”, mai spune Păunel. În ultimii cinci ani, chiar și în anii cu preț mai mic, leguma s-a vândut bine în piețe. Nu o găsim în marile magazine, pentru că este o varză „de consum curent”, mai spue legumicultorul, fiind mai greu de păstrat și sensibilă la operațiunile de manipulare.
Încă mai găsim în piață varză produsă în fermele românești, pe care ar trebui să o consumăm cu încredere. „Varza, ca și ceapa uscată - și e bine să știe toată lumea (...) -, îngheață, dar nu degeră. Am avut o zi cu minus 3, minus 4, minus7 grade, trebuie lăsată în câmp, pentru că ea își revine. Riscul, dacă o tăiem pentru a o adăposti, este foarte mare să se strice. Genetic rezistă la îngheț și își va reveni”, explică Ion Păunel.
„Castravetele a avut un preț foarte-foarte bun”
Și castraveții s-au vândut bine pe toată perioada anului, chiar dacă primele culturi, puse pe piață în primăvara 2024, inițial nu s-au ridicat la prețurile din perioada similară a anului 2023. Castravetele extratimpuriu s-a vândut cu prețuri între 11-15 lei/kg în 2023 și cu 8-10 lei/kg în 2024. Este vorba de culturi pentru care legumicultorii au avut cheltuieli importante, cele pentru încălzirea spațiilor protejate fiind cele mai mari. Din mai prețurile s-au menținut însă constant ridicate.
„De la sfârșitul lunii mai, până târziu, castravetele a avut un preț foarte-foarte bun. Dacă în alți ani vorbeam de 30 bani/kg, și se și aruncau, anul acesta a fost bun. Nu se mai cultivă atât de mulți, pentru că este o plantă costisitoare. Producția e foarte bună, dar are foarte multă manoperă, iar forța de muncă a devenit o problemă. (...) Prețul a jucat undeva între 3,5 lei și 5 lei/kg la producător. A fost și 5-6 lei/kg, vorbim vară-toamnă”, a explicat fermierul Ion Păunel.
Și ardeiul a fost o cultură profitabilă, în schimb fermierii reușesc din ce în ce mai greu să facă față bolilor și dăunătorilor care le afectează culturile. Problema a devenit atât de gravă încât fermierii care livrează în baza contractelor către marile lanțuri de magazine au beneficiat de înțelegere, iar marfa a fost acceptată chiar dacă a prezentat defecte mai mari sau mai mici (e vorba de aspectul comercial).
„Ardeiul, kapia și gogoșarul au un preț bunicel de câțiva ani, numai că producțiile obținute sunt din ce în ce mai micuțe. Avem fermieri care au avut pierderi între 20-70-80%, sau chiar 100%. În 2024, majoritatea cultivatorilor de ardei kapia și gogoșar, mai ales la gogoșar, au ieșit ca producție la maxim 50% față de 2023 și nici 2023 nu a fost unul fericit. Ardeiurile se vor produce din ce în ce mai greu, cu toată getica. Se lucrează la diverse soluții, dar nici soiurile noastre și nici hibrizii performanți încă nu sunt rezistenți, sau să existe un leac”, a explicat reprezentantul fermierilor.
Ardeiul gras s-a vândut cu prețuri, în medie, între 3 și 6 lei/kg, bani oferiți producătorilor, prețul final, către consumator, ajungând mult mai sus.
Fasolea urcătoare a fost de asemenea o legumă profitabilă. „Fasolea urcătoare, fasolea galbenă, auria de Bacău, le-aș pune după varză. Cel mai mult prețul a fost undeva la 6-7 lei/kg, dar un preț bun a fost 8-10 lei/kg”, a detaliat Păunel.
Tomata, o cultură în pericol
Tomatele au avut preț mai mic decât în 2023, deși sunt o cultură care implică o grijă deosebită, fiind și aceasta supusă atacului de boli și dăunători. „N-a cunoscut o creștere foarte mare de preț, plus că producția a fost dezastru. Prețul s-a jucat între 1,5 lei -2 lei -2,5 lei/kg, iar roșia specialitate - de la 2,5 – 4 lei/kg, atât a fost la producător. Roșia n-a fost un pariu câștigător, nici în toamnă, indiferent de calitate. Tomata toamna este cea mai pretențioasă cultură pentru că, oricât am vrea noi, se realizează condens în solarii. Roșia nu este iubitoare de apă, de ploaie, de umiditate și atunci bolile sunt mai frecvente”, a explicat fermierul. Mulți legumicultori au ales să vândă tomatele din stadiul de gogonele, având cerere. S-a observat de altfel, în ultimii ani, o modificare a comportamentului cumpărătorilor. Cumpără din ce în ce mai mult legumele românești, cererea mai mare, spune Păunel, determinând și marile lanțuri de magazine să-și modeleze politica de achiziții. În acest an, gogonelele s-au vândut în cantități destul de mari încă din luna iulie, lucru destul de neobișnuit.
Verdețurile, deși prețurile se mențin la același nivel de câțiva ani, continuă să fie o soluție pentru perioadele de început sau de sfârșit de an agricol. „Sunt fie primii bani, fie ultimii bani pe care îi face un legumicultor”, mai spune Păunel.
Profitabil a devenit, deja de câțiva ani, și sectorul de producere a răsadurilor, care este acum o afacere în sine. Președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt spune că astăzi majoritatea legumicultorilor apelează la specialiști pentru a-și procura materialul săditor.
„Sunt foarte mulți oameni care au experiență și fac lucrurile ca în Grecia, Italia, Turcia. Răsadul e ca un copil mic, trebuie să ai foarte mare grijă, plus că sămânța e foarte scumpă, așa că și noi, legumicultorii, apelăm la cei care știu să facă asta profesionist”, a conchis Păunel.
Se încarcă comentariile...
