„Fenomenul“ care lasă şcolile fără profesori pe final de an. Ce anomalie legislativă a provocat asta

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Val de solicitări de ieşire din sistemul de învăţământ, în toate şcolile din ţară, profesorii care îndeplinesc condiţiile de pensionare alegând să-şi lase elevii în timpul anului şcolar. Aproximativ 4.000 dascăli şi-au cerut pensionarea doar de la 1 septembrie, cam cât corpul profesoral dintr-un judeţ de mărime medie.

Mii de cereri de pensionare au fost înregistrate în toată ţara, aproximativ 4.000, spun surse oficiale, pe final de an calendaristic, profesorii cu zeci de ani la catedră alegând să-şi lase elevii în cursul anului şcolar, chiar dacă decizia lor, în foarte multe cazuri, îi bulversează pe elevi. 

Cei mai mulţi dascăli care îşi cer pensionarea sunt învăţători, iar motivul care  i-a făcut să nu mai aştepte până la finele anului şcolar este incertitudinea privind condiţiile de pensionare de anul viitor. 

Sindicatele le-au pus la dispoziţie mai multe materiale pe care să le consulte, concluzia fiind aceea că pensionarea în 2020 este mult mai avantajoasă decât în 2019, iar condiţiile din acest an este greu să se repete. Cert este că diferenţele în ceea ce priveşte cuantumul pensiei obţinute de dascăli care au aceeaşi perioadă lucrată, în aceleaşi condiţii, sunt majore în funcţie de momentul înaintării dosarului de pensionare. 

Un profesor care s-a pensionat în 2020 încasează cu aproximativ 17,5% mai mult, lunar, faţă de colegul pensionat anul trecut. Este un avantaj considerabil, la care dascălii nu vor să renunţe. Pentru că au o portiţă legislativă, pot inclusiv reveni, în termen de 30 zile de la primirea deciziei de pensionare, asupra hotărârii de a-şi înainta dosarul de pensie. Unii, cel mai probabil, chiar au luat în calcul şi acest aspect, urmând să vadă ce se va întâmpla de la 1 ianuarie cu indicele de corecţie, cel care i-a făcut în acest an pe atât de mulţi fericiţi.

„Avem în ţara asta pensii de 70.000 lei, eu îl blochez pe cel cu 4.000?“

Totul a pornit de la indicele de corecţie, stabilit anual, din 2013, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acest indice de corecţie se aplică punctajului obţinut pe baza perioadei lucrate, a contribuţiilor etc. Indicele, care are o formulă de calcul destul de complexă, în care se folosesc salariul mediu brut la nivel de economie (care se ia în calcul cu doi ani în urmă) şi valoarea în plată a punctului de pensie, a crescut anual, astfel că de la 1,07 în 2014 a ajuns în acest an la 1,4. 

Cea mai mare creştere s-a produs însă între 2019 şi 2020, astfel că, dacă la 31 decembrie 2019 era de 1,2, la 1 ianuarie sărise la 1,41. La această valoare nesperată s-a ajuns ca urmare a creşterii salariului mediu brut pe economie, artificial, cu doi ani în urmă, odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Cert este că cine s-a pensionat în acest an „a dat lovitura“. 

Pe de altă parte, deşi sindicatele din învăţământ au cerut autorităţilor lămuriri cu privire la condiţiile de pensionare în 2021, nu s-a transmis un răspuns oficial. Din calculele celor care urmăresc strict legislaţia şi procedura în vigoare, acest indice ar urma să scadă anul viitor la 1,1. Deşi pare imposibil - dat fiind faptul că, de la implementarea calcului pensiei pe baza acestui indice de corecţie, a intervenit la un moment dat un amendament în lege care interzice scăderea valorii acestuia - pentru a nu risca, dascălii care au îndeplinit condiţiile de pensionare şi-au depus dosarele.

„Cât timp avem pensii de 70.000 lei în ţara asta, eu îl blochez pe cel cu 4.000? Ar fi moral?“, se întreabă inspectorul de Resurse Umane din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, prof. Cristian Miu, care a înregistrat, doar de la 1 septembrie 2020 şi până acum, aproximativ 100 de cereri de pensionare.  Teoretic, profesorii care vor să se pensioneze în afara perioadei standard (profesorii depun dosarele de pensie, tradiţional, în ultima zi lucrătoare din august) cer un aviz de la angajator. Practic, dacă nu obţin acest aviz, pot inclusiv demisiona, explică inspectorul şcolar cum s-ar putea ajunge la complicaţii inutile.

„De la 1 septembrie şi până în prezent, aproximativ 100 de persoane au depus cereri. E o cifră mare. În alţi ani se pensionau 80 cu totul, tot anul“, mai spune inspectorul şcolar Cristian Miu, estimând că de la începutul anului au venit în total aproape 170 cereri în judeţul Olt. Tendinţa a fost, de altfel, aceeaşi în toată ţara, adunându-se aproximativ 4.000 dosare la nivel naţional doar de la debutul acestui an şcolar, valoare comparabilă cu totalul cadrelor didactice dintr-un judeţ de mărime medie. 

„Avem coleg de-al nostru care a ieşit cu 4.600 lei, ceea ce e foarte bine, şi de aici a început avalanşa. E ca la munte, cade o pietricică şi o ia zăpada la vale. Creşterea a fost tot anul, numai că la anu’, aceeaşi persoană, dacă ar fi ieşit, ar fi luat cred cu 30% mai puţin. E o aberaţie, o prostie“, spune un alt profesor din sistem.

„Cu ce este vinovat unul că a ieşit la pensie pe 31 decembrie 2019 faţă de unul care şi-a depus dosarul în prima zi din 2020, şi diferenţa este de 20 şi ceva de procente?!“, remarcă şi liderul Ionel Barbu, secretar general al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, care reclamă gradul mare de incertitudine cu privire la cum vor evolua lucrurile în 2021. Deşi în teorie, anul viitor ar trebui să intre în vigoare o nouă lege, fix cea care promite eliminarea inechităţilor din sistemul de pensii, cum nimeni nu dă asigurări că acest lucru se va întâmpla, pentru că ar impune şi costuri suplimentare, sindicaliştii sunt sceptici şi au transmis asta şi membrilor de sindicat.

Cu cine vor fi înlocuiţi

Profesorii care ies din sistem vor fi înlocuiţi cu profesori aflaţi în baza de date a inspectoratelor şcolare ca „rezerve“. Este vorba de candidaţi care au susţinut examenele de titularizare, dar nu au prins posturi în sistem. Doar că aceşti profesori nu se întâmplă ca de fiecare dată să se plieze pe posturile astfel rămase descoperite, aşa că în practică se întâlneşte inclusiv situaţia în care profesorul care s-a pensionat este de a doua zi angajat la plata cu ora, sistem în care nu se mai ţine, însă, cont de gradele didactice. Va încasa, însă, şi pensie şi indemnizaţia conform contractului de plată cu ora. Mai există o posibilitate, specifică sistemului de învăţământ, explică secretarul general al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, anume aceea ca profesorul pensionar să ceară suspendarea pensiei şi să revină la catedră.

Posibilitatea de a reveni asupra deciziei solicitării pensionării o are, pe de altă parte, orice proaspăt pensionar, însă doar în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de pensionare de către Casa Judeţeană de Pensii. Este, cum aminteam, plasa de siguranţă pe care şi-au luat-o toţi dascălii care au cerut pensionarea de curând şi care se pot răzgândi, dacă de la 1 ianuarie 2021 condiţiile de pensionare vor fi chiar mai bune. Acest lucru, însă, este puţin probabil, spun liderii de sindicat, având în vedere că valoarea salariului mediu brut pe economie din ultimii doi ani (luată în calcul la stabilirea coeficientului de corecţie) nu va mai fi la fel de mare, pentru că 2020 a fost anul şomajului tehnic în masă, anul concedierilor din domeniul HORECA şi din alte segmente etc.

Vă recomandăm şi:

„Bombele“ pe care le are de dezamorsat noul Guvern

Ministrul Muncii: Ne-am propus ca până în 2024 să avem gradual o creştere a pensiilor

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite