Elevi care abandonează școala pentru că nu-și permit nici măcar transportul. „Sunt copii cu probleme mai mari decât au adulții”

După opt săptămâni de școală, elevii navetiști așteaptă în continuare decontarea transportului. Pentru mulți, lipsa acestor bani, ca și neplata burselor școlare, echivalează cu abandonul școlar.

Un serviciu de transport pentru elevi ar fi o soluție pentru reducerea abandonului FOTO: arhiva

Se îngroașă rândurile elevilor care abandonează școala, atrag atenția cadrele didactice. Cele mai puternice semnale vin din liceele cu profil tehnologic, la care ajung cei mai mulți dintre elevii provenind din medii defavorizate.

Deși în vară elevilor li se făceau promisiuni privind decontarea, integral, a costurilor legate de navetă, după opt săptămâni de școală nu au primit nici măcar sumele calculate după metodologia în vigoare, care îi dezavantajează clar.  

„E o formulă de calcul și nu se depășește mai niciodată 50% din costul real al abonamentului. Am înțeles de la autorități că se dialoghează pentru a se găsi o soluție, au fost și colegii noștri de la Consiliul Național al Elevilor, acum o săptămână, la Guvern și au discutat. Se caută o formulă care să convină și care să fie gata până la redactarea bugetului de stat și la aprobare”, a declarat președintele Consiliului Județean al Elevilor Olt, Alexandru Prina.

Nu doar că nu s-a ajuns la o soluție, însă elevii nu au primit nici măcar sumele mici calculate după actuala metodologie, pur și simplu pentru că în școli contabilii nu știu ce să facă.

„N-o să găsiți nicio școală care a decontat, pentru că se lucrează la legislație. Așteptăm o legislație clară, precisă”, spune directorul unuia dintre cele mai mari licee din județul Olt, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din Caracal.

La acest liceu vin în fiecare zi, din localitățile din partea de sud a județului Olt, zeci de elevi exclusiv pe banii părinților. Printre ei sunt, însă, copii cu probleme extrem de mari, care își pun serios problema să abandoneze școala, deși sunt elevi la cel mai bine cotat liceu din municipiul Caracal.

„Există printre elevi copii care au probleme mult mai mari decât au adulții. Am un elev care a vrut să renunțe la școală. Am aflat de la diriginte că renunță pentru că nu mai are pe nimeni. Are o casă în care, când plouă, pică prin acoperiș. Elevul lucrează în timpul liber la o terasă și era tentat să renunțe la școală. Suntem datori să cunoaștem aceste situații și să căutăm soluții”, spune directorul Liviu Mitroi.

„Și lucratul pe perioada vacanței este o sabie cu două tăișuri”

Alți copii, de la liceele tehnologice în special, n-au avut de ales și chiar au renunțat. Și mai trist este că acest lucru se întâmplă în anii terminali, în anul III de școală profesională sau în ultimii doi ani de liceu. De obicei se angajează pe perioada verii, câștigă bani prin munca lor, iar la reînceperea cursurilor își dau seama că nu pot susține cele două activități în paralel. De cele mai multe ori aleg locul de muncă, spun mai mulți profesori de la Liceul Tehnologic „Alexe Marin” din Slatina.

„Sunt elevi care lucrează, au diverse evenimente. Înainte îi vedeai în prima zi a săptămânii că vin obosiți, după un weekend în care au lucrat. Acum, pentru că după anii de pandemie o mulțime de evenimente s-au reprogramat, și se organizează evenimente  și în cursul săptămânii, unii pur și simplu nu mai fac față. Vedeți, și lucratul pe perioada vacanței este o sabie cu două tăișuri. Se obișnuiesc cu bani, unii doar de acești bani dispun, părinții lor nu au să le dea, și atunci aleg banii pe care-i câștigă imediat. Și acești bani de navetă, chiar dacă naveta nu se decontează integral, ci li se dă mult mai puțin, ar fi ceva”, explică un profesor de la un liceu tehnologic din Slatina care este cruda realitate. 

Mai mult, din acest an au aflat că bursa socială care li se cuvine pentru că provin din familii cu venituri reduse sau fără venituri nu se cumulează cu bursa profesională (200 lei/lună, care se acordă elevilor de la școala profesională) sau cu bursa „Bani de liceu”, familiile fiind obligate să opteze pentru una dintre ele.

„Problema aceasta cu abandonul școlar e prezentă în mediul rural. Trebuie mers în teren, unii (n. red. – dintre decidenți) chiar nu cred. Sunt copii care, în loc să vină la școală, să învețe și să spere că vor avea un viitor mai bun, abandonează. Pentru ei această „soluție” este inevitabilă. Sunt 100% sigur că nu-și permit să mai vină la școală, sunt forțați de circumstanțe și prin aceste circumstanțe nu li se mai asigură dreptul la învățământ și la un trai decent, în definitiv. Până la urmă, nici statul nu poate funcționa cu cetățeni fără un anumit grad de educație”, mai spune Alexandru Prina, reprezentantul elevilor din Olt.

„Îi bagă așa, când și când. Din 200 lei, dau vreo 70”

Părintele unui elev admis la un liceu din Caracal, care face naveta dintr-o comună situată la peste 20 km de Caracal, spune că face eforturi extraordinare să plătească lunar abonamentul.

„Plătim din banii noștri. E 200 lei abonamentul, iar școala ne bagă banii când și când. Din 200 lei dau vreo 70, cam așa. Copilul meu ia și bursă, bursă socială și de studiu, a primit-o acum, dar pentru anul școlar trecut. M-am dus la Caracal, am făcut cumpărături, i-am luat geacă de iarnă, ghete, ce și-a ales, banii s-au dus. De navetă, din nou, plătim din banii noștri”, spune părintele.

Este, însă, unul dintre părinții care nu ar accepta sub nicio formă să abandoneze copilul școala. „I-am spus să se gândească bine, pentru că vede cum ne chinuim noi. Dacă-și dorește să stea ca noi, să crească șapte-opt porci și găini și să muncească în solar…”, mai spune părintele.

Dincolo de costuri, se mai pune și problema siguranței transportului. Copilul face naveta cu un microbuz de navetiști, care pleacă la 8,00 din comună și ajunge la 8,30.

„Toți profesorii știu situația. Atunci când are lucrare la prima oră, la 8,00, ne-am angajat să-l ducem noi mai devreme, în rest pierde totdeauna mai mult de jumătate din oră”, mai spune părintele. Părinții au exclus din start varianta mașinilor „de ocazie”.

„Am propus un serviciu de transport elevi centralizat la nivel de județ”

Soluții pentru transportul elevilor se caută și se propun de ani de zile, pentru că cifrele arată clar că fără susținerea familiilor din mediile defavorizate abandonul școlar va continua să crească.

Directorul Liceului Tehnologic „Alexe Marin” din Slatina, prof. Valeria Diaconu, spune că a propus chiar înființarea unor curse speciale de transport elevi. I s-a spus, însă, că „visează frumos”.

„Eu le-am propus să facă sistem centralizat la nivel de județ, a fost propunerea mea, dar mi s-a spus că visez prea mult. (…) Trece cursa dimineață, de la Grădinari, care e limită de județ, Colibași, Strejești, Arcești și ia toți elevii, indiferent de liceu. Eu așa le-am propus. Cursă școlară, dimineața să ajungă la 8,00 aici și la 14,00 să plece. Strict pentru elevi”, explică directorul cum vede o posibilă  soluție.

Simpla asigurare a transportului - s-a dovedit în cazul altor licee - a fost în măsură chiar să aducă elevi care în mod normal ar fi ales alte unități școlare.

„Noi ne-am rugat, mai mulți părinți din comună, de domnul cu microbuzul să facă și cursă pentru copii. Am fi fost dispuși să dăm nu 200, ci 300 lei, dar să-i știm în siguranță. A zis că nu poate, că… Dar, vă spun, sunt elevi și de aici, de la noi din comună, din Dobrun, care s-au dus la liceu la Balș pentru că vine dimineața și-i ia cu microbuzul. La fel fac și cu elevii de la Osica Mare, ei au de și mai mulți ani. Și sunt părinți care spun: «Aș fi dus și eu fata la bilingv, la Caracal, dar la Osica avem și transport, mi-e și mie mai ușor»”, mai spune părintele care a acceptat să stea de vorbă pe această temă.

Deși am solicitat reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Olt date despre situația la zi privind decontarea cheltuielilor de navetă pentru elevii din Olt, acestea nu ne-au fost, până la această dată, furnizate.