De ce renunţă la alăptat în masă tinerele mame din România: „Suntem ţara cu cea mai mică rată din Europa“

Specialiştii atrag atenţia asupra necesităţii creşterii ratei de alăptare în România, ţara noastră situându-se pe ultimul loc în Europa, cu 12,6%, la acest capitol.

Câteva mituri stau, în principal, la baza deciziei proaspetei mame de a oferi copilului de-abia născut nu laptele matern, considerat „standardul de aur pentru sugari“, ci formule care mai de care mai lăudate în reclame.

„Sunt, trebuie să spunem, şi cazuri în care alăptarea are contraindicaţii, dar sunt foarte rare. Adesea, la baza unei decizii de a nu alăpta copilul la sân stau diverse mituri pe care femeia le îmbrăţişează. Poate primul dintre mituri ar fi acel «nu are mama lapte». Cazurile de hipogalacţie sunt foarte rare, nu se susţine această motivaţie. E nevoie, însă, de răbdare din partea personalului medical (şi din păcate volumul foarte mare de lucru şi faptul că trebuie să ne împărţim între actul medical şi diverse alte sarcini birocratice sunt minusuri mari), de dorinţa de a alăpta din partea mamei, pentru că foarte multe viitoare mame vin în bagaj cu biberoane, iar la externare ne întreabă «Şi ce lapte să-i cumpăr acasă?», dovezi clare ale faptului că aproape că decizia a fost luată“, spune Victoriţa Costea, asistent medical de meserie, dar şi licenţiată în psihologie.

Pentru că a observat, făcând o analiză pentru perioada 1994-2017, de când lucrează în Maternitatea Slatina, că numărul mamelor care renunţă la alăptat tot creşte, s-a gândit să tragă un semnal de alarmă şi în rândul colegilor, cadre medicale din spital, care pot interveni pentru susţinerea mamelor în primele zile de viaţă ale celui mic, hotărâtoare, de altfel. Acestora le predă, prin intermediul Ordinului Asistenţilor Medicali, un curs în acest sens.

„Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt ca bebeluşul să-i fie adus mamei la sân la o jumătate de oră de la naştere. Evident că, dacă mama a dat naştere copilului prin cezariană, are propria durere, care de multe ori poate este mai mare decât bucuria că a adus pe lume o floare nepreţuită. Evenimentul, apropierea, trebuie să se producă însă cât mai repede, sistemul room-in, în care copilul stă alături de mamă tot timpul, şi pe care l-am practicat şi noi şi sperăm s-o putem face din nou, după terminarea lucrărilor de renovare, fiind cel mai indicat.“, spune asistentul medical.

Costea, insistând că în acest caz un rol determinat în reuşită îl are personalul medical, care trebuie să fie dispus să explice mamei ce are de făcut, cum, astfel încât să nu se ajungă la atât de des întâlnita concluzie: «Nu am lapte, îi dau lapte praf». Durerea este un alt motiv care le determină, uneori, pe tinerele mame să renunţe devreme. „Există  acea experienţă de sâni angorjaţi, dureroasă, e drept, dar de care se trece dacă este sprijinită, totul este ca mama să-şi doresacă. Este esenţial să se creeze un climat de încredere, mama să fie convinsă că poate face asta. De multe ori mamele, deşi le explicăm avantajele alăptării exclusiv la sân, insistă «Să ne lăsaţi pe noptieră un biberon, poate i se face foame!»“, completează Costea.

Un alt mit este acela că alăptatul pune în pericol aspectul fizic, deşi modificările în organismul femeii, explică interlocutoarea, se produc încă  de pe perioada sarcinii. Din contră, alăptatul ajută la pierderea mai rapidă în greutate, deşi avantajele pe care mica făptură le are ar trebui să primeze.

Zestrea de nepreţuit pe care mama o transmite puiului prin lapte

Femeile din mediul urban, tinerele aparent „citite“ sunt primele care îmbrăţişează varianta hrănitului artificial, cu lapte praf, aruncând la coş, de cele mai multe ori, o serie de beneficii, printre care:

- bagajul extraordinar de hormoni şi anticorpi pe care îi are mama şi care îl feresc pe cel mic de pericole până la formarea propriului sistem imunitar. Laptele din primele zile este nepreţuit, colostrul având o compoziţie care nu poate fi reconstituită arficial, indiferent cât de mult a evoluat industria farmaceutică. În urma unui studiu internaţional realizat folosindu-se date din 164 de ţări, precizează as. Victoriţa Costea, s-a concluzionat că alăptarea salvează anual 823.000 copii de la deces sub vârsta de 5 ani, cauzat de patologii diverse;

- beneficiile emoţionale în cazul mamei, care, prin prisma legăturii stabilite cu cel mic, trece mult mai uşor peste adevărata furtună emoţională care urmează naşterii;

- beneficiile economice – tânăra familie nu investeşte în biberoane, formule deloc ieftine de lapte praf, instrumentar de sterilizat etc;

- prevenirea cancerului de sân – statisticile arătând că prin gestul simplu al alăptării se reduce cu aproximativ 20.000 anual numărul femeilor afectate de cancerul de sân.

Miracolul naşterilor premature

Din seria lucrurilor mai puţin ştiute despre laptele matern, as. Victoria Costea aminteşte câteva. Printre acestea, compoziţia laptelui matern la mamele care nasc prematur. „Este un adevărat miracol. Compoziţia acestui lapte este superioară, este cu25% mai bogat, pentru că şi necesităţile copilului născut prematur sunt altele. Cu alte cuvinte, într-o cantitate mai mică de lapte copilul are tot ce-i trebuie“, spune asistenta care insistă ca fiecare viitoare mamă să cunoască toate avantajele şi să decidă informat.

O altă constatare, de data aceasta din practică, mai spune as. Costea, este aceea că foarte-foarte puţine sunt mamele de etnie romă care renunţă la alăptatul celor mici, indiferent de starea materială. „Probabil că este ceva genetic, pentru că aceşti copii pur şi simplu refuză biberonul. Ce-i drept, mamele rome pare că au instincte materne mai puternice“, spune as. Voctoriţa Costea, insistând pe faptul că bebeluşii se nasc cu reflexul de a suge, sugestiv fiind, în acest sens, gestul de a-şi suge degeţelele, însă alăptatul se învaţă.

Conform statisticilor mondiale, ţara cu cea mai mare rată a alăptării este Japonia, cu 60%, Norvegia are o rată de  35%, Spania şi Germania – 23%, SUA – 27%, România, cu cei 12,6%, fiind mult sub media internaţională, de 38%.