„Copilăriile” care se pot solda cu dosare penale. Cea mai nouă provoare, Superman Challenge, poate determina „vătămarea corporală din culpă”
0Elevii angrenați în fel de fel de provocări nu știu că, de fapt, sunt la un pas de un dosar penal și ceea ce lor și uneori și părinților lor li se par a fi simple „copilării” sunt fapte care se pedepsesc legal cu amendă sau cu pedepse privative de libertate.
Copiii își joacă fel de fel de feste, se provoacă, își „reglează” diverse neînțelegeri din ce în ce mai des în cadrul școlii, în ciuda faptului că sunt regulamente, camere de supraveghere și acțiuni de prevenție. De cele mai multe ori adolescenții nu conștientizează gravitatea faptelor lor, de aceea polițiștii au decis ca pe lângă întâlnirile cu elevii, în care le sunt prezentate acestora aspectele legale, să organizeze și sesiuni pentru informarea părinților.
Inclusiv părinții trebuie să știe că, de exemplu, cea mai nouă provocare de pe Tiktok, Superman Challenge, care a băgat deja în spital zeci de copii în toată țara, se încadrează, ca faptă, la „vătămare corporală din culpă” și se pedepsește conform legii. La fel, să-și avertizeze copiii că deținerea de fotografii nud cu minori în telefon poate să le aducă, în anumite contexte, acuzația de pornografie infantilă etc..
Portul sau folosirea de obiecte periculoase, până la 3 ani de închisoare
Șefa Biroului Siguranţă Şcolară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Olt, Gabriela Lazăr, spune că, în întâlnirile lor cu elevii, polițiștii încearcă să discute cât mai deschis. Elevii au curiozități și deseori sunt uimiți să afle că situații sau gesturi pe care le credeau inofensive de fapt se pot transforma în probleme reale. Unul dintre subiectele care nasc foarte multe întrebări la întâlnirile cu elevii este cel privind armele albe.
„Ei le spun arme albe, noi le spunem obiecte periculoase. Când mergem la activități și atingem acest subiect – portul sau folosirea de obiecte periculoase - îi întrebăm ce consideră ei că sunt obiectele periculoase. Ei ne dau exemple, noi îi completăm cu textul din lege: cuțitul, pumnalul, boxul, obiectele fabricate sau confecționate pentru tăiere, înțepătoare sau lovire, dispozitivele pentru șocuri electrice, substanțele iritant lacrimogene. Și le spunem că sunt interzise în instituțiile publice sau alte societăți/persoane juridice de interes public. Le spunem că este infracțiune și că simpla deținere, indiferent de intenția lor – că le-au luat să-și taie o conservă, că le-au luat pentru o eventuală autoapărare, le spunem că este infracțiune și că sunt interzise. Este interzis a fi deținute în instituții. Legale. Pedepsele prevăzute de lege: simpla deținere de obiecte periculoase – până la un an de închisoare. Folosirea acestora fără drept – până la doi ani de închisoare sau amendă. Iar în instituțiile publice – pedeapsa este până la trei ani sau amendă”, precizează Lazăr.
Alte întrebări sunt legate de răspunderea penală. Copiii, cei mai mulți, știu că nu răspund penal până la 14 ani, însă află de asemenea că faptele lor, chiar comise la o vârstă de sub 14 ani, nu sunt lipsite de consecințe. Dacă au între 14 și 16 ani, în cazul comiterii unei infracțiuni este nevoie să se stabilească dacă au săvârșit fapta cu discernământ, iar pentru asta sunt supuși unei expertize medico-legale. De la 16 ani răspund penal fără a mai fi necesară această expertiză.
„Până la 14 ani nu răspund penal, dar le spunem de fiecare dată că indiferent de vârsta persoanei vătămate și indiferent de vârsta autorului se întocmește dosar penal, se efectuează cercetări și se dispun anumite măsuri. Se fac propuneri legale și se pot dispune și alte măsuri. De exemplu, în cazul minorului care nu a împlinit 14 ani, se poate dispune o măsură de protecție specială, instituită de către DAGASPC, în cazul în care există acordul părinților. În cazul în care nu există acordul părinților se poate solicita acest lucru prin instanța de judecată. Pentru fapte grave, cu consecințe deosebite, există și alte măsuri, nu numai răspunderea penală”, mai precizează șefa Biroului Siguranță școlară.
De fiecare dată când într-o școală se produc incidente în urma cărora sunt vătămați minori este informată și Direcția Generală de Asistență și Drepturile Copilului (DGASPC), obligația revenind școlii.
„Mulți sunt oarecum surprinși când află. Li se pare exagerată măsura. La una dintre acțiuni le-am prezentat un caz. Într-o școală a venit o fată cu un spray lacrimogen, îl purta pentru autoapărare. Colegii ei l-au descoperit și l-au folosit. S-a întocmit dosar penal pentru deținere. Le dăm spețe ca să înțeleagă mai bine. Când vorbim de portul de obiecte periculoase ne întreabă ei, ne dau exemple - ace, foarfece – sunt curioși să știe dacă se încadrează în lege”, adaugă Lazăr.
Discuțiile deschise s-a dovedit că sunt cele mai potrivite, pentru că elevii pun întrebări și-și lămuresc foarte multe curiozități. Așa află că „din glumă și din joacă avem foarte multe dosare penale”, mai spune Gabriela Lazăr. „Se împacă copiii, nici n-au avut conflicte, dar, conform legii, dosarul penal se întocmește. Se întocmește dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, dacă nu au avut intenție. Trebuie să fie audiați în prezența părinților, dacă sunt minori. (...) Rămân într-o bază de date și aceste fapte săvârșite în timpul minorității. Ele nu apar pe certificatul de cazier judiciar, dar, în cazul anumitor instituții de învățământ, îi împiedică să depună dosarul”, a mai precizat Lazăr.
O altă consecință poate fi acțiunea în instanță înaintată de reprezentanții părții vătămate, aspect pe care puțini dintre copii îl cunosc sau îl conștientizează.
„Este foarte important ca noi, părinții, să ținem aproape de ei”
Bullying-ul, care tinde să devină un fenomen în școli, este conștientizat de către copii, mai spune Gabriela Lazăr. Ce nu știu toți este cum să se poziționeze, iar aici au nevoie de sprijinul adulților. Lucrurile s-au schimbat considerabil odată cu apariția ordinului Ministerului Educației prin care sunt trasate responsabilități clare ce revin personalului școlii. Cazurile grave de bullying sunt raportate mult mai mult decât în anii precedenți, iar copiii, la rândul lor, iau atitudine. Sunt încurajați să nu stea deoparte, ci să sancționeze, să reacționeze și să ceară intervenția unui adult atunci când simt că nu pot gestiona singuri situația.
„Noi simțim o implicare mult mai mare de când s-a modificat legea. Îi obligă procedura. Dacă aleg (n. red. – reprezentanții școlii) să nu sesizeze, atunci își asumă o responsabilitate”, mai spune Lazăr.
Polițiștii insistă acum să ajungă și la părinți mesajul, așa că după întâlnirile numeroase cu elevii se îndreaptă și către părinți și participă fie la ședințele organizate de școli, fie organizează chiar IPJ întâlniri. Un astfel de demers a avut loc în cursul acestei săptămâni, în Slatina, când părinți din tot municipiul au venit la întâlnirea cu polițiști, jandarmi și psihologi. Părinților li s-a adus din nou în atenție cât de important este anturajul copiilor lor și, mai mult, cât de necesar este să vorbim cu copiii și să sesizăm din timp anumite modificări în comportamentul lor care pot avea ca motiv o situație dificilă prin care trec și pe care nu o pot gestiona singuri.
„Foarte important ca noi, ca părinți, să ținem aproape de ei, să-i supraveghem, să nu pierdem legătura. Dacă încep să ne ascundă anumite lucruri, e clar că nu mai putem să le controlăm nici anturajul, nici comportamentul. Este important să nu le fie teamă. Să aibă încredere și să ne povestească”, mai spune Gabriela Lazăr.
Se încarcă comentariile...
