Exodul copiilor în căutarea educației pierdute: „Din ce în ce mai mulți școlari aleg să studieze în străinătate”
0Relația proastă cu dascălii, dar și nemulțumirea față de condițiile de viață din România și bullying-ul îi determină pe elevi să plece să studieze în străinătate. 55,1% din copii vor să urmeze școala în străinătate. Sunt datele obținute în urma unui studiu realizat în această toamnă de Organizația Salvați Copiii.
Alexandra Bădescu, director general Integrare Edu, unul dintre cei mai importanți consultanți educaționali din România, a precizat pentru „Adevărul” că, într-adevăr, în ultimii ani a observat o tendință din ce în ce mai accentuată nu numai în rândul studenților, ci și în rândul liceenilor de a pleca la studii în străinătate.
Unul din trei elevi români ar vrea să studieze în străinătate, pentru că nu mai are încredere că școala din România îl pregătește pentru viitor, aflăm din raportul „Salvați Copiii”. Motivul? Elevii consideră că programul școlar este prea încărcat și nu le lasă timp să se relaxeze și să-și dezvolte pasiunile. Din acest motiv școala a devenit pentru mulți o adevărată corvoadă, un loc unde vin plictisiți, blazați, neinteresați și fără nici o chemare. Mulți dintre ei merg la școală din obligație nu din plăcere și se prezintă la ore ca să spună că au mers undeva și că s-au întors de undeva.
Școala, ca un cui în talpă
Cu ce rămân însă după terminarea studiilor? Cu mai nimic! Iar asta pentru elevii români, mai spune Organizația Salvați Copiii, sunt extrem de nefericiți la școală. Concluzia vine în urma unui sondaj realizat pe un eșantion de 4.500 de copii de gimnaziu și liceu. Potrivit datelor obținute, se pare că pe măsură ce copiii cresc, fericirea la școală le scade, în timp ce cresc indiferența și încordarea. Astfel, dacă 82% dintre elevii din ciclul primar s-au declarat fericiți la școală, procentul a scăzut sub 70% în cazul elevilor de liceu. Încordarea a crescut de la 6% în clasele I-IV, la 16% în rândul adolescenților.
Bullying-ul și relația dintre elevi și profesori au fost și ele menționate ca probleme majore în sondajul realizat de Salvați Copiii. Astfel, 5% dintre elevi au spus că sunt bătuți de profesori, 22% că sunt jigniți și 76% că sunt certați atunci când greșesc. Problema bullying-ului în școlile din România a fost semnalată de aproape 82% dintre elevi, care spun că au fost martori la situații de hărțuire, în timp ce 28% au asistat frecvent la astfel de episoade.
Iată contextul în care elevii români vor să iasă din sistemul de educație românesc și să învețe în școlile de peste hotare. Și, se pare, nu sunt deloc puțini. „Există două mari categorii de copii care pleacă la studii în străinătate: cei a căror familie se mută temporar sau definitiv într-o altă țară și cei care intră într-un sistem de educație de tip boarding school. Accesează, mai exact, acele școli cu internat”, a explicat pentru „Adevărul” „Alexandra Bădescu, director general Integrare Edu. „Școlile din Marea Britanie spre care se îndreaptă liceenii români sunt școli internaționale, ai căror elevi provin 100% din străinătate, dar și mixte, unde învață deopotrivă atât elevi britanici, cât și elevi din alte țări. Noi recomandăm copiilor care ne solicită consiliere să se îndrepte către unitățile de învățământ mixte pentru ca integrarea să se producă mai lin, mai ușor”, continuă specialista.
Pandemia de COVID, o trambulină spre educația „din afară”
Dorința elevilor români de a studia în străinătate este un fenomen care s-a dezvoltat încet, cu pași mici dar hotărâți, încă din anul 2008. Această tendință avea să explodeze însă odată cu pandemia de COVID. „Izolarea în care am trăit în acea perioadă a contribuit la luarea unor decizii radicale în sânul multor familii. Părinții și copiii au realizat atunci că școala românească mutată în online putea fi înlocuită cu succes cu o educație în sistem boarding school”. Astfel, copilul era retras din învățământul românesc de masă și înscris la un colegiu din străinătate cu internat care oferea cel puțin două mari avantaje: un mediu sigur pentru sănătate, dar și o educație mai aleasă. „Elevii înscriși la școlile cu internat învăță și locuiesc cu toții în acel campus, într-un mediu cât se poate de safe, iar profesorii, de asemenea, sunt acolo, împreună cu ei. În pandemie erau izolați ca într-un uriaș glob de sticlă, un mic oraș închis unde mâncau carte pe pâine”, continuă experta. Însă și după perioada COVID numărul elevilor români s-a menținut ridicat. Cu mențiunea că s-au mai diversificat destinațiile. „BREXIT-ul a contribuit la lărgirea orizontului de căutări, iar acum sunt atractive inclusiv școli și din Spania, Irlanda și America”, a mai precizat Alexandra Bădescu.
Liceenii care pleacă la studii în afară provin fie din rândul elevilor care intră în clasa a IX-a fie din rândul celor de-a XI-a. „Ei vor susține Bacalaureatul în țările respective, iar examenul va fi echivalat în România. Însă, acest examen de maturitate absolvit acolo le deschide extrem de mult uși. Căci educația copiilor nu se oprește aici. Ei se înscriu la facultate tot acolo, în țara în care au urmat colegiul. Acesta este și scopul studiilor în afară: să ai un acces mai ușor la cele mai mari universități din lume”.
Educația românească, blocată în paradigme învechite
De ce vor liceenii să plece? Pentru că, spune Alexandra Bădescu, învățământul din America, Marea Britanie sau din alte țări ale lumii le oferă ceea ce România nu a reușit până acum. „Partea educațională contează enorm. Apoi mediul în care învață, activitățile extracurriculare oferite de acele sisteme de învățământ. Căci multe competențe nu pot fi dobândite în școală. Iar atunci este nevoie de un adaos, de un surplus care pe de-o parte înlesnește explorarea domeniilor de studii, pe de altă parte încurajează vocația. Sistemul educațional de acolo te ajută foarte mult să te dezvolți și să faci față situațiilor noi cu care te lovești în viață”. În școlile din străinătate nu există conceptul de „toceală”, de memorare a informațiilor, acolo aceste informații sunt livrate prin metode practice. Copilul învață făcând efectiv ceva cu mâna lui. Printre elevii români care renunță la sistemul de educație românesc se numără și mulți olimpici dar și sportivi. „Mulți dintre ei primesc burse de studiu din partea colegiilor spre care se îndreaptă sau beneficiază de anumite reduceri ale taxelor de școlarizare. Unora li se acordă burse academice, altora burse sportive sau artistice”.
Cât costă să studiezi în străinătate
Această oportunitate nu este însă la îndemâna și la buzunarul oricui căci școlarizarea costă mult, „Dar nu mai mult decât o școală particulară în România”, explică Alexandra Bădescu. „Vorbim, într-adevăr, despre familii potente din punct de vedere financiar și despre elevi care provin mai ales din marile orașe ale țării: București, iași, Constanța, Timișoara, Cluj”.
În ceea ce privește taxele de școlarizare pentru colegiile din Marea Britanie, de exemplu, acestea încep de la 12.000 de lire pe an, însă, în total, sumele de bani necesare sunt mult mai mari. „La acești bani se adagă cheltuielile cu cazarea, mâncarea, asigurările de sănătate etc. Vorbim despre aproximativ 10.000 de lire în plus. Însă, deși pare o sumă mare, liceele particulare din România sunt și mai scumpe”, mai spune Alexandra Bădescu.
Însă nu doar banii contează, ci și nivelul de pregătire al copiilor. „Locurile sunt limitate, concurența este foarte mare. Motiv pentru care noi îi și pregătim pe copii din toate punctele de vedere. Îi testăm pentru a afla care este nivelul fiecăruia, apoi, în funcție de rezultate, le spunem unde ar trebui să insiste în procesul de pregătire. Îi ajutăm la realizarea portofoliului, dacă li se cere, dar și al întregului dosar de admitere, îi învățăm cum să se prezinte la interviu, pentru că vor trece în procesul de selecție și printr-un interviu. Le oferim inclusiv anumite burse, în parteneriat cu colegiile unde doresc să se înscrie”, explică procedura Alexandra Bădescu.
Directoarea de la Integrare Edu ne-a mărturisit că mulți dintre acești copii, după ce termină colegiul și facultatea în străinătate, aleg să se întoarcă în țară și să-și caute un job aici. „Avem, de exemplu, un fost student care a urmat cursurile universității Oxford, iar apoi s-a întors în România și lucrează acum în cadrul spitalului Fundeni”, ne-a mai spus specialista. Acești tineri aleg, paractic, să se întoarcă în mijlocul unui sistem care ani de zile nu a făcut mai nimic pentru ei.
Se încarcă comentariile...
