Copii şi adulţi fără identitate, la medic pentru expertiză. „La noi alta e problema. Mi i-au exterminat pe cei 422 de romi din Piatra-Sat, nu ştiu ce-au făcut cu ei“

Membrii comunităţilor sărace au greu acces la servicii sociale fără documente de identitate Foto: Cristina Mihai

Deşi greu de crezut, chiar şi astăzi, în comunităţile sărace din judeţ, trăiesc oameni fără niciun document de identitate. Sunt cei care le-au pierdut, dar şi cei care n-au avut niciodată certificat de naştere, neputându-şi înregistra, la rândul lor, copiii. Copii care nu merg la şcoală, nu au alocaţie, nu există.

Serviciul Judeţean de Medicină Legală (SML) Olt realizează an de an zeci de expertize antropologice pentru a stabili vârsta şi sexul copiilor şi adulţilor care nu există în acte. Actele fie le-au pierdut, caz în care demersul este mai uşor, pur şi simplu mergi pe fir înapoi, fie nu le-au avut niciodată, iar atunci e nevoie de radiografii, de apelul la memoria rudelor etc.

„Am avut 33 de solicitări anul trecut, ceva mai puţine decât în alţi ani. Cei mai mulţi sunt copii, dar de multe ori vin şi părinţii şi spun că nu le-au făcut acte pentru că nici ei nu au. De obicei dispune instanţa expertizarea, la cererea lor. Unii sunt născuţi în perioada în care nu prea se ştia unde stau, migrau, în cazul altora nu-i găseşti pe ei în niciun document, dar găseşti undeva, în perioada indicată, o lehuză înregistrată la spital. La cei pentru care nu găseşti nimic se folosesc indicii antropometrici, solicităm radiografie de mână şi examen stomatologic şi, pe baza lor, stabilim vârsta aproximativă. Vine mama şi ne spune că l-a făcut, parcă, la seceriş, dar nu mai ştie în ce an, genul de informaţie care te ajută şi nu prea. Apoi analizăm caracterele sexuale, îi faci un examen complet.

De obicei nu vin singuri, vin cu cineva din primărie, că e secretarul sau altcineva. La noi taxa este până la 100 de lei şi o percepem doar pentru adulţi, dar celelalte investigaţii – radiografiile, examenul stomatologic - costă, iar primăriile studiază mai întâi cum pot deconta cheltuielile, pentru că unii sunt atât de săraci...“, spune directorul SML Olt, dr. Liviu Radu.

„Noi avem unu’-doi la câţiva ani, i-am cam rezolvat“

Pentru că vorbim de sărăcie, comunităţile de romi sunt cele mai expuse situaţiilor în care un procent de copii şi adulţi nu figurează în niciun registru.

„În 13 ani, de când sunt pe aici, eu zic că am mai făcut câte ceva, am făcut şi apeluri pe la instanţă. Am avut şi noi din ăştia, dar acum se întâlnesc rar cazuri, unu’-doi la câţiva ani, i-am cam rezolvat. Şi când apar, vin din altă parte. Se căsătoresc, vin pe la rude, vin cu copii, situaţii din astea. Ultimele două-trei dosare le-am predat secretarului primăriei, nu vreau să mă substitui Autorităţii Tutelare.

Comunitatea noastră de romi e destul de mare, dar am mediatizat aspectele astea, ei sunt conştienţi că n-au niciun fel de drept fără acte. Alta e problema. Oficial avem 429 de romi la ultimul recensământ, cel din 2011, în Piatra-Olt, dar mi i-au exterminat pe cei 422 din Piatra-Sat, nu ştiu ce-au făcut cu ei. Nu ştiu dacă le-au făcut operaţie şi i-au făcut români, sau i-au exterminat, i-au radiat din statistici. Oricum, la recensământul din 2001 n-am avut niciunul, pentru că mi-au refuzat la primărie recenzorii pe care-i pregătisem pentru comunitate şi au scris ce-au vrut ei“, declară reprezentantul comunităţii rome din Piatra-Olt, Florian Răducu.

„Am întrebat-o pe maică-sa de ce n-are acte şi mi-a zis că l-a furat din spital“

O altă localitate cu o comunitate mare de romi este Stoeneşti. Romii cei mai săraci, câteva sute, trăiesc undeva la marginea comunei, în cartierul cunoscut drept „Lăieţi“, în case sărăcăcioase, unele fără curent electric. Aici sunt câteva cazuri şi de persoane fără identitate.
„Avem o fată de 23 de ani, care are şi copil, o fată de 19 ani, ei i-a murit mama şi spune că tatăl nu are bani să meargă la instanţă, şi un băiat de 23 de ani. Am întrebat-o odată pe mama unuia de ce nu i-a făcut acte şi mi-a spus că l-a furat din spital, n-a stat să-l înregistreze. Vă daţi seama că ei n-au mers nici la şcoală. Oricum, şi ceilalţi merg până pe la clasa a IV- a - V-a, nu mai mult“, spune Teodora Păun, referent în cadrul Primăriei Stoeneşti.

„Rata şomajului în rândul romilor este de 90%“

La Corabia, la recensământ s-au declarat de etnie romă 1041 de persoane, în fapt sunt de cel puţin două ori mai mulţi. „Celor romanizaţi le e ruşine, pentru că, ştiţi cum e, puţină discriminare, puţină marginalizare... Numărul oficial, strict, nu-l ştim, pentru că e problema cu migraţia. Pleacă la muncă, aşa cum fac şi românii. Rata şomajului în rândul romilor este de 90%, trebuie să muncească. De acum, de primăvara, pleacă prin comunele vecine, pe la solarii, la câmp, se pleacă şi în străinătate.

Noi avem o comunitate mare de ţigani asimilaţi, sau romanizaţi, sunt aici de la 1600 – 1700, alţii au venit din timpul celui de-al doilea Război Mondial.
Au fost, la începutul anilor ’90, acele acţiuni în instanţă şi cei mai mulţi s-au pus atunci în ordine cu documentele. Mai au ceva probleme cu actele de proprietate, nu în sensul că ar fi ocupat abuziv terenuri, ci pentru că nu şi-au făcut taxa de succesiune sau au cumpărat cu chitanţe de mână“, spune referentul pentru romi din cadrul Primăriei Corabia, Liana Pătru.