Centenar clasic românesc. Osemintele eroilor de război, abandonate: deasupra cimitirului se va ridica un mall

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un cimitir al eroilor din Primul Război Mondial, a cărui existenţă este dovedită cu documente de arhivă, este acoperit de bălării şi grămezi de resturi de materiale de construcţie, într-o fostă unitate militară pentru care există mari planuri edilitare. Scandalul s-a iscat acum câţiva ani şi persistă şi în anul Centenarului.

Povestea existenţei cimitirului soldaţilor din Primul Război Mondial în curtea fostei unităţi militare din cartierul  Gară din Municipiul Slatina a ieşit la iveală, în mod public, în 2015.

În timp ce specialiştii se străduiesc să găsească o cale de a cinsti osemintele aflate în subsolul terenului viran, Primăria poartă discuţii pentru găsirea unui investitor care ar putea fi interesat să ridice în zonă un mall şi un cartier rezidenţial.

În urma cercetărilor de arhivă pentru documentarea unei cărţi în curs de apariţie, prof. Doina Leulescu, alături de muzeograful Denisa Guţică-Florescu, descopereau într-un fond documentar la Arhivele Naţionale Olt un document cuprinzând numele a 625 de soldaţi (618 soldaţi români şi şapte soldaţi străini) căzuţi în Primul Război Mondial şi îngropaţi în cimitirul din curtea fostului Regiment 1 Obuziere Slatina. 

image

Documentul de arhivă în care se regăsesc cele 625 de nume ale soldaţilor îngropaţi în curtea unităţii militare

Asociaţia Cultul Eroilor „Regina Maria“ – filiala Olt a început de îndată demersurile pentru punerea acestuia în valoare, cu atât mai mult cu cât, punând cap la cap primul document descoperit, dar şi altele apărute în urma cercetărilor, şi luând în calcul mărturiile unor foşti ofiţeri de armată care şi-au desfăşurat activitatea în unitatea militară desfiinţată după 2000 în Slatina, şi care vorbeau de oseminte ţinute într-o baracă zeci de ani, s-a concluzionat că sute de eroi zac îngropaţi în acea curte, fără însemne de căpătâi.

„Bă, băiatule, am găsit aici o maşină de oase!“

La primul apel făcut de asociaţia Cultul Eroilor „Regina Maria“, adresat mai multor instituiţi, printre care Prefectura judeţului Olt, Primăria Slatina etc., în urma redirecţionării acestor petiţii vine un prim răspuns de la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, care făcând trimitere tot la documente de arhivă spune că în 1924, printr-o decizie, osemintele soldaţilor îngropaţi în diverse cimitire ar fi fost colectate într-un singur cimitir, al Eroilor. Acest cimitir există şi astăzi, aici se reculeg oficialităţile de Ziua Eroilor, doar că îşi dorm somnul de veci aici nici 300 de soldaţi, conform evidenţelor Asociaţiei. Or, din documentul de arhivă care viza cimitirul din curtea fostului regiment, era vorba de peste 600. Dintr-un alt document, aflăm că în anii ’40, de exemplu, existau încă trei cimitire în Slatina cu eroii din Primul Război Mondial.

image

Asociaţia Cultul Eroilor a făcut nenumărate demersuri pentru ca soldaţii să-şi doarmă liniştiţi somnul de veci, până acum fără succes

În aceste condiţii, Asociaţia poartă o nouă corespondenţă  cu Oficiul,  transmiţând şi mărturii ale fostelor cadre militare care spun că, în timpul unor lucrări executate la mijlocul anilor ’70, în unitate s-au descoperit oseminte umane. Colonelul (r) Gheorghe Lepădat, fost comandant al Regimentului 1 Artilerie „Eremia Grigorescu“ care a funcţionat până după anul 2000 pe respectivul amplasament, relatând o discuţie purtată în 1973 cu unul dintre colegi, a menţionat că respectivul coleg s-ar fi exprimat folosind expresia -„Bă, băiatule, am găsit aici o maşină de oase!“ .

Noile mărturii trimise Oficiliui Naţional  au ca efect un nou răspuns, anume că dovezile nu sunt de neluat în calcul şi că va transmite Primăriei Slatina că nu poate desfăşura acolo niciun fel de lucrare până când arheologii nu vor stabili clar ce se află în pământ.

Statutul incert al terenului duce la abandonarea cercetării

După desfiinţarea unităţii militare din Slatina, în urma demersurilor municipalităţii terenul revine, în 2012, din proprietatea MApN în cea a Primăriei Slatina. Aproape 12 hectare, numai bune de exploatat pentru proiecte care mai de care mai ambiţioase, printre care - un parc, un mall, grădiniţă, şcoală, magazine, locuinţe etc. Primăria nu se achită de sarcinile din protocol, MapN ia în 2017 terenul înapoi, doar pentru a-l reda primăriei, de data asta fără sarcini, procedură care se derulează chiar în această perioadă. Între timp, din 2015 şi până acum, la conducerea Primăriei Slatina se perindă patru primari, iar directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică-Florescu, cel care reuşise să facă toate demersurile pentru o cercetare arheologică acolo, obţinând inclusiv un aviz al Ministerului Culturii valabil 3 luni, nu mai ştie cu cine să discute. Vorbind despre impedimente, directorul enumeră: „Statutul incert al acelei proprietăţi, ştiţi foarte bine că a fost pasată de la stânga la dreapta. Nu s-a ştiut a cui e şi s-a ales praful. Apoi oamenii cu care să lucrăm, am vorbit cu cel pe care ni l-a recomandat Primăria, care îi avea în subordine pe cei de la 416, de la ajutorul social, dar cu ei nu puteam lucra, nici nu doreau... (...) La un moment dat, noi, la muzeu, am rămas fără arheolog, deci eu nu puteam să mai cer acolo o autorizaţie, neavând arheolog, şi de unii singuri nu putea să înfruntăm rigorile unei asemenea investigaţii. Nu e ceva de genul – gata, săpăm, găsim oseminte şi... “.

Cât despre ce s-ar putea face acum, directorul declară: „Noi deja avem documentarea făcută, ştim clar ce avem de făcut acolo.  (...) Aici lucrările trebuie coordonate cel puţin de un specialist sau un expert. La vremea respectivă eu discutasem cu colegii de la Muzeul Naţional de Istorie să vină să ne dea o mână de ajutor şi chiar se oferiseră voluntar. Nici acum nu s-ar da înapoi. În momentul în care se decide că trebuie făcută investigaţia, noi facem toate diligenţele să obţinem această autorizaţie de la minister. Pe mine nu mă lasă nimeni acolo să intru, atâta timp cât acolo nu este sit arheologic. Proprietarul terenului mie trebuie să-mi permită să am acces, şi nu pot să am acces decât în baza unei autorizaţii“, a mai precizat directorul Muzeului Judeţean.

Primăria se încurcă în explicaţii

De acum, responsabilitatea pentru a se putea realiza efectiv „diagnosticul arheologic“ revine din nou proprietarului de teren. Mugurel Manea, purtător de cuvânt al Primăriei Slatina, a precizat iniţial că perimetrul delimitat de cei care s-au preocupat de cercetarea în teren (au făcut vizite inclusiv directorul muzeului şi preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor) nu va fi supus, deocamdată, niciunei intervenţii de natură să afecteze presupusul cimitir. Mai apoi a revenit cu o altă declaraţie: „Din informaţiile noastre, toate osemintele ce au existat la un moment dat în perimetrul despre care discutăm au fost mutate în incinta Cimitirului Eroilor din Slatina. La acest moment noi aşteptăm să încheiem propriu-zis cu Ministerul Apărării Naţionale un protocol şi metodologia exactă de predare-primire a terenului fostei unităţi militare 01217 de la Slatina către Primăria Slatina, documente în cadrul cărora se va stipula în detaliu care sunt limitele suprafeţei de teren în cauză.“

Pe locul pe care se presupune că s-ar afla cimitirul, care însumează aproximativ 2.000 m.p., la acest moment cresc bălăriile, iar de-a lungul ultimilor ani s-au depozitat resturi de materiale rezultate din dezafectarea clădirilor fostei unităţi. Nimeni nu mai ştie ce s-a întâmplat cu osemintele descoperite în timpul lucărilor din unitate, despre care, intervievat de prof. Leulescu, fostul ofiţer (r) Miu, astăzi decedat, spunea că încă se aflau depozitate într-o baracă, într-un osuar improvizat, la plecarea sa din unitate, în 1984.

„Nu învinovăţim pe nimeni, asta a fost istoria, însă nu trebuie să uităm de sacrificiul acestor oameni, mai ales acum, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, înfăptuită cu sacrificiul lor.

image

Col. (R) Victor Epure continuă corespondenţa cu instituţiile statului

Vă gândiţi cum ar fi să vă plimbaţi în viitorul parc, să vă aşezaţi pe o bancă alături de copilul dumneavoastră, ştiind că poate la nici doi metri sub pământ sunt osemintele unui soldat căzut la datorie?! Nu dorim să afectăm planurile nimănui, dorim doar ca acel cimitir să fie localizat, să se facă cele de cuviinţă“, a declarat col (r) Victor Epure, preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria“ Olt, cel care în continuare duce războiul adreselor cu instituţiile statului.

De ce se neagă realitatea

Deşi deloc puţini au fost cei care l-au catalogat pe col. (r) Victor Epure drept omul care se luptă cu morile de vânt, sunt şi oameni dispuşi să nu ignore realitatea. Relatează ce-şi amintesc din copilărie, când dovezi ale existenţei acestor oseminte apăreau de fiecare dată când în curtea unităţii militare se mai făcea câte-o lucrare, fac apel la documente etc. De ce, cu toate acestea, în continuare se ignoră dovezile ştiinţifice, oferă un posbil răspuns tot istoricul Laurenţiu Guţică Florescu, directorul muzeului:

image

Actualul Cimitir al Eroilor nu reuneşte, în niciun caz, toţi soldaţii din cimitirele slătinene, căzuţi în Primul Război Mondial, susţin cu tărie persoane avizate

„Nu se doreşte o investigaţie menită să lămurească adevărul, nu se puteau strămuta 625 de soldaţi atât de facil cum cred unii că s-a făcut în 1924. Iar informaţiile de natură istorică dovedesc că atunci când s-a făcut acel depozit de carburanţi s-au descoperit acolo oseminte. E clar că la 25 de ani după 1924 pe zonă au fost găsite aceste oseminte umane“, a întărit şeful Muzeului Judeţean Olt.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite