Ce este tuberculoza multidrog-rezistentă. Doar 1 din 5 cazuri se vindecă, la costuri de zece ori mai mari decât în mod normal

„Tratamentul administrat defectuos în antecedente sau infecţia cu bacteria rezistentă sunt cauzele TB-MDR FOTO www.viata-medicala.ro“

Tuberculoza multidrog-rezistentă (TB-MDR) este o formă bolii care asigură astăzi, în România, doar puţin peste 20% rată de succes. Cazurile, undeva la 5% din totalul îmbolnăvirilor de tuberculoză, se tratează cu costuri de cel puţin 10 ori mai mari şi speranţe mici de izbândă.

Este cunoscută drept boala sărăciei şi plasează România, ca şi alte boli, în primele şase ţări în Europa. Tuberculoza „clasică“ afectează şi astăzi peste 15.000 de români anual, însă îngrijorător este faptul că de la an la an creşte numărul cazurilor multidrog-rezistente.

TB-MDR este o formă în care microbul care provoacă îmbolnăvirea, bacilul Koch, a devenit rezistent la medicamentele folosite uzual pentru tratarea bolii. Rezistenţa la două dintre medicamentele folosite uzual în schema de tratament (în tratamentul iniţial se folosesc patru medicamente) înseamnă deja încadrarea formei ca MDR. În cazuri particulare se consideră MDR chiar mono-chimiorezistenţa (rezistenţa la un medicament).

Diagnosticul se poate pune astăzi în 42 de laboratoare din ţară, prin cadrul programului de supraveghere a tuberculozei în fiecare judeţ fiind dotat un astfel de laborator, însă determinarea rezistenţei la mai mult de două medicamente este posibil doar în două, cele de referinţă, la Bucureşti şi Cluj. Tenhica a evoluat, iar astăzi printr-un test rapid se obţine un astfel de diagnostic în 21 de zile, însă în paralel se lucrează metoda clasică, în care rezultatul de certitudine apare între 90 şi chiar 120 de zile.

Importăm MDR primar

Oltul este în continuare pe primul loc în România ca număr de cazuri de tuberculoză raportat la populaţie, fiind urmat de Dolj (în spate cu doar un procent) şi Mehedinţi. Sunt aproximativ 500 de cazuri de tuberculoză „clasică“ în tratament anual, iar forme MDR, 10-15.

„Din 2002-2004, când s-au evidenţiat primele cazuri, numărul de cazuri de tuberculoză multidrog-rezistentă a tot crescut. Media ultimilor ani este de 10-15 pe an, însă am avut şi un vârf în această perioadă, cu 24 de cazuri într-un an. Ce observ eu este că avem din ce în ce mai multe cazuri de tuberculoză rezistentă din start, cazuri de import, care nu mai au legătură cu tuberculoza tratată necorespunzător în antecedente“, spune medicul pneumolog Ion Eparu din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă  Slatina – Secţia externă de Pneumoftiziologie Scorniceşti, coordonatorul Programului de supraveghere a tuberculozei în judeţul Olt.

TB-MDR are două fome. Cea primară, pe care mai mult o importăm, cum constata dr. Eparu, se dezvoltă din cauza infecţiei cu bacterii rezistente. Forma secundară este cauzată de tratarea defectuoasă a episoadelor anterioare de tuberculoză. Pacienţii, odată externaţi (după perioada de negativare), fie renunţă la tratament, fie şi-l administrează pe sărite (fac pauze, iau numai unul, două sau trei din cele patru medicamente etc.). După perioade de acalmie tuberculoza aproape invariabil revine, uneori în forma MDR, iar în cea clasică tratabilă deja cu mai mult de patru medicamente (dintre care unul injectabil).

Costuri de 10 ori mai mari, durată de spitalizare mai îndelungată

Tendinţa în lume este astăzi, spune dr. Eparu, de tratare a tuberculozei chiar în ambulatoriu. În România, unde nu vorbim de condiţii comparabile, cazurile sunt spitalizate pe perioada cât pacienţii sunt contagioşi şi externaţi cu tratament în ambulatoriu. În medie, un pacient cu tuberculoză „obişnuită“ stă în spital 30 de zile şi urmează tratament acasă încă o jumătate de an, dacă lucrurile evoluează „după manual“. Prin comparaţie, pentru un pacient cu TB-MDR negativarea se face în 6 luni, după care urmează alte 12 de consolidare. Pentru TB clasică se cheltuie cu medicamentele aproximativ 70 de lei pe lună, pentru MDR costurile variază între 700 şi 900 de lei, susţinute astăzi, în bună barte, din Fondul Norvegian.

Din păcate, elementele în defavoarea MDR nu se opresc aici. Rata de succes în tratarea tuberculozei clasice a trecut de 75%, în cazul MDR se vorbeşte în străinătate de 45%, însă în România, mai spune dr. Eparu, cu greu se trece de 20%.

„E foarte-foarte greu să menţii în spital un pacient pentru şase luni de zile. Nu mai vorbesc de situaţiile extreme, în care familia îl abandonează, pur şi simplu. Chiar şi în condiţiile în care ai găsit un spital cu servicii de ergoterapie, o durată de spitalizare atât de mare dezumanizează. Noi le facem recomandări pentru a merge în centrele de excelenţă din ţară, însă rar se întâmplă să rămână acolo 6 luni, pentru că nu-l poţi reţine, totul se face cu acordul pacientului“, spune dr. Eparu.

„Tendinţa în cazul tuberculozei clasice este de scădere, din păcate MDR creşte“

Nu trăim neapărat mai bine decât în urmă cu 20-30 de ani, însă tendinţa este de scădere a numărului de îmbolnăviri. Din păcate nu există doar explicaţia traiului mai bun, tuberculoza apărând preponderent în mediile sărace, în zonele promiscue ale societăţii, ci se întâmplă să mai şi exportăm. „Exportăm, şi exportăm mult! Pe de altă parte, importăm acele cazuri care nu mai răspund la tratament, tulpinile din start rezistente.

Tuberculoza, după părerea mea, nu se va eradica, deşi tratamentul s-a schimbat mult, un pacient nu mai înghite cantităţi „industriale“ de medicamente, cum se întâmpla în urmă cu 20 de ani. Dar va creşte în continuare numărul acestor cazuri multidrog-rezistente, sper doar să nu se producă o explozie, pentru că nu ştiu dacă i-am putea face faţă“, încheie medicul Ion Eparu. 

Citiţi şi: BPOC, boala perfidă care a ajuns să afecteze peste 4% dintre români. O analiză simplă ne ajută să depistăm afecţiunea în primele stadii

Cabinet de somnologie: medicii îţi fac investigaţii numai după ce adormi. Aici poţi afla dacă ai apnee în somn, o boală cu consecinţe extrem de grave