Afecţiunea de care suferă un român din zece, iar cifrele sunt în creştere. Boala cunoaşte o ascensiune înspăimântătoare

Peste 425 milioane persoane trăiesc în prezent, în toată lumea, cu diabet, iar specialiştii estimează un număr de aproape 630 milioane în 2045.

Diabetul este boala cu o ascensiune aproape înspăimântătoare în ultimii ani în întreaga lume, iar specialiştii atrag atenţie, cu deosebire în luna noiembrie, când în toată lumea este marcată, la 14 noiembrie, Ziua Mondială a Diabetului, că cifrele sunt în continua creşetere şi că până în 2045 numărul bolnavilor diagnosticaţi pe glob cu această afecţiune va creşte la aproape 630 milioane.

Diabetul de tip 2, care reprezintă, de altfel, şi forma prevenibilă, are cea mai mare incidenţă, din cei 425 milioane pacienţi diagnosticaţi, 352 milioane având această formă. Grav este însă faptul că o persoană din două trăieşte cu diabet fără ca acesta să fi fost diagmnosticat. Cel mai adesea, de altfel, se ajunge la un diagnostic din întâmplare, pacienţii investigându-se pentru alte afecţiuni. Aceste alte afecţiuni sunt, însă, adesea consecinţa direct a diabetului.

În România, spun specialiştii în sănătate publică, prevalenţa diabetului a depăşit 9% din populaţia cu vârste între 18-99 ani, ţara noastră situându-se printre ţările cu cea mai îngrijorătoare evoluţie.
Cifrele nu sunt liniştitoare nici în ceea ce-i priveşte pe copii. „Din totalul cazurilor de diabet zaharat la subiecţi 9-10 ani, respectiv 736, numărul cazurilor de diabet zahjarat tip 1 a fost de zece ori mai mare faţă de cel de diabet zaharat tip 2 (63 cazuri). În cazul diabetului zaharat tip 1 ponderea cea mai ridicată a
cazurilor noi s-a înregistrat la 10-14 ani (36%), iar în cazul diabetului zaharat tip 2 la 15-19 ani (81%)“, se menţionează în analiza de situaţie postată pe site-ul official al Direcţiei ed Sănătate Publică Olt, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului.

Ce este, de fapt, diabetul

În cuvinte puţine, diabetul este o boală deosebit de complexă, cu factori de risc multipli – de nivel social, comportamental, de mediu, genetici – şi care se asociază cu grave complicaţii. Complicaţiile sunt cele care, cel mai adesea, îi aduc pe pacienţi în cabinetul medicului şi se ajunge, în cele din urmă, la diagnosticul de diabet. Cele mai grave complicaţii pe termen lung sunt: bolile cardiovasculare, stadiul final al bolii renale, retinopatia care poate duce până la cecitate şi amputarea membrelor. Toate acestea, spun specialiştii, contribuie la excesul de morbiditate şi mortalitate la pacienţii cu diabet zaharat.
Cum apare diabetul

„Diabetul apare în contextul în care pancreasul nu mai poate produce insulina, sau atunci când
organismul nu mai poate utiliza insulina la modul optim. Insulina este un hormon produs de pancreas, care acţionează ca o cheie ce permite glucozei din alimentele ingerate să treacă din circulaţia sanguină în celulele corpului pentru a produce energie. În sânge, toţi carbohidraţii din alimente sunt transformaţi în glucoză. Insulina ajută glucoza să intre în celule. Incapacitatea de a produce insulina sau de a o utiliza eficient determină creşterea nivelului glucozei în sânge (hiperglicemie). Nivelurile crescute de glucoză pe termen lung sunt asociate cu afectarea organismului şi insuficienţa de organe şi ţesuturi“, explică specialiştii cum se ajunge la diabet.

De câte tipuri este diabetul

Există trei tipuri principale de diabet, spun specialiştii, iar cifrele au suferit în ultimii ani modificări substanţiale. Cel care are incidenţa cea mai mare, şi, din fericire, este şi prevenibil, este diabetul de tip 2.

Diabetul tip 1 (cunoscut anterior ca insulin-dependent, juvenil sau cu debut în copilarie) se
caracterizează prin producţie deficitară de insulină şi necesită administrare zilnică de insulină – „Cauza
diabetului tip 1 nu este cunoscută şi din ceea ce cunoaştem în prezent, acesta nu poate fi prevenit.
Boala poate afecta persoane de orice vârstă, dar apare de obicei la copii sau adulţi tineri. Simptomele
includ excreţie excesivă de urină (poliuria), sete (polidipsia), senzaţie continuă de foame, pierdere în
greutate, modificări ale vederii şi senzaţie de oboseală. Aceste simptome pot apărea brusc. Pacienţii
au nevoie de injecţii de insulină în fiecare zi pentru a-şi controla nivelurile de glucoză în sânge. Dacă
persoanele cu diabet tip 1 nu au acces la insulină, acestea vor muri“, se menţionează în analiza de situaţie anterior citată.

Diabetul tip 2 (cunoscut anterior ca non-insulin-dependent, sau cu debut la adult) reprezintă cel puţin
90% din toate cazurile de diabet – „Este caracterizat prin insulino-rezistenţă şi deficit relativ de insulină,
prezente împreună sau separat la data depistării diabetului. Diagnosticul de diabet tip 2 poate fi pus la
orice vârstă. Diabetul tip 2 poate rămâne nedepistat pentru mulţi ani, iar diagnosticul se face deseori
când apare o complicaţie sau ca urmare a testării de rutină a glucozei în sânge sau în urină. Frecvent,
dar nu întotdeauna se asociază cu greutatea corporală crescută sau cu obezitatea, care în sine pot duce
la insulino-rezistenţă şi nivele crescute de glucoză în sânge. Persoanele cu diabet tip 2 pot iniţial să-şi
gestioneze condiţia prin dietă şi exerciţii fizice. Simptomele pot fi similare celor din diabetul tip 1, dar
sunt de obicei mai puţin marcate. Ca rezultat, boala poate fi diagnosticată la câţiva ani după debut,
odată cu apariţia complicaţiilor. Oricum în timp, majoritatea pacienţilor vor avea nevoie de
medicamente orale şi/sau insulină. Până de curând, acest tip de diabet a fost observat doar la adulţi,
dar în prezent se semnalează creşterea apariţiei la copii“, spun specialiştii, care mai fac o remarcă deosebit de importantă. „Ambele tipuri de diabet 1 şi 2 sunt grave. Nu există în nici un caz aşa numitul “diabet moderat”“, spun aceştia.

Diabetul Gestaţional (DG) este o formă de diabet care constă în niveluri crescute de glucoză în sânge, în
timpul sarcinii – „Acesta apare în una din 25 de sarcini pe plan mondial şi e asociat cu complicaţii
pentru mamă şi copil. DG dispare de obicei după sarcină, dar femeile cu DG şi copiii acestora sunt la
risc crescut de diabet tip 2 mai târziu în viaţă. Aproximativ jumătate din femeile cu istoric de DG vor
avea evoluţie spre tipul 2 de diabet în cinci până la zece ani după momentul naşterii. Pentru diabetul
gestaţional, diagnosticul se realizează mai bine prin screening prenatal, decât prin semnalare de
simptome“, se mai menţionează în lucrarea amintită.

În afara acestor trei forme principale mai există şi forme specifice de diabet induse de medicamente, ca urmare a unor defecte genetice ale pancreasului sau ca urmare a unor afecţiuni hormonale, etc.

Ce ne predispune la a face boala

Fiecare tiăp de diabet are anumiţi factori de risc. Astfel, dacă pentru diabetul de tip 1 aceştia nu pot fi controlaţi, la diabetul de tip 2 stă în mare măsură în puterea noastră să îmbunătăţim situaţia.
Factorii de risc pentru Diabetul tip 1 sunt în curs de cercetare, spun specuialiştii. „În orice caz, existenţa unui membru din familie cu diabet de tip 1 creşte uşor riscul de boală. Factorii de mediu şi expunerea la unele infecţii virale sunt de asemenea legate de riscul de diabet de tip 1“, menţionează aceştia.
Când vorbim de copii şi adolescenţi, pe lista factorilor de risc pentru DZ tip 2 la copii şi adolescenţi apar: obezitatea combinată cu predispoziţia genetică şi/sau istoric familial de boală;
-     copil cu greutatea mică la naştere (< 2500 g);
-    copil macrosom născut din mamă diabetică (> 4000 g);
-    menarhă precoce la fete (apariţia părului pubian înaintea vârstei de 8 ani).
O creştere a bolilor metabolice şi a hipertensiunii a fost raportată la copii de gen masculin cu greutate mică la naştere, aspect care sprijină teoria predispoziţiei cu debut în
viaţa intrauterine, mai spun specialiştii.

Factori de risc asociaţi cu Diabetul tip 2:
•Istoricul familial de diabet
•Greutatea corporală crescută
•Alimentaţia nesănătoasă
•Inactivitatea fizică
•Înaintarea în vârstă
•Hipertensiunea arterială
•Etnia
•Toleranţa scăzută la glucoză (toleranţa scăzută la glucoză (TSG) reprezintă acea categorie de glucoză sanguină mai mare decât valoarea normală, dar sub punctul de diagnostic pentru diabet
•Istoricul de diabet gestaţional
•Nutriţia deficitară în timpul sarcinii