Klaus Iohannis, despre viitorul armatei: „Niciun stat nu e dispus să renunţe la o bucată aşa mare de suveranitate pentru a exista o armată a UE”
0În cadrul unei mese rotunde cu teme de actualitate despre armată, eveniment organizat premergător Zilei Armatei, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns unor întrebări legate de prezentul şi viitorul armatei române.
Timp de două zile preşedintele Klaus Iohannis se află în judeţul Satu Mare pentru a lua parte la ceremoniile dedicate Zilei Armatei. Acesta a ajuns la Satu Mare încă de luni şi a luat parte la un o masă rotundă cu teme de actualitate despre armata română.
Evenimentul a avut loc în Teatrul de Nord şi a avut sala plină de cadre universitare, studenţi şi elevi ai şcolilor militare şi oameni curioşi să îl vadă pe preşedinte. Dezbaterea a fost deschisă şi moderată de către Ioan Bolojan, prorector în cadrul UBB Cluj Napoca. Acesta a acordat prima dată cuvântul ministrului apărării naţionale, Mihnea Motoc.
Ministrul Motoc a atins în cadrul discursului său teme precum încrederea populaţiei în instituţia armatei, modul în care aceasta a fost câştigată şi cum poate fi ea păstrată, precum şi ideea modernizării armatei. Subiectul acordării a 2% din PIB armatei a fost de asemenea prezentat de ministrul apărării.
„Capacitatea noastră proprie de descurajare şi apărare este potenţată de noua postură adoptată de NATO, prin creşterea securităţii la flancul estic. Am recuperat mult din concentrarea preponderentă pentru contracararea ameninţărilor din nordul flancului estic şi am adus securitatea la Marea Neagră în centrul atenţiei la summitul de la Varşovia. Acum implementăm un concept mai complex de descurajare şi apărare al flancului estic, un concept care acoperă toate domeniile operaţionale, terestru, maritim şi aerian inclusim componenta de instruire. Creăm condiţiile pentru a primi prezenţa NATO avansată la noi. Evident, resursa cea mai importantă în care trebuie să investim în continuare în mod prioritar sunt oamenii. De la pregătire din ce în ce mai performantă la menţinerea în sistem, până la creşterea activităţii profesiei şi cariereri militare. Avem pregătit un algoritm care permite permite deopotrivă creşterea şi raţionalizarea sistemului de salarizare pentru cadrele militare”, a afirmat ministrul Mihnea Motoc.
La cuvânt a urmat preşedintele Klaus Iohannis, care a reluat o bună parte din ideile exprimate de către antevorbitorul său, amintind în discurs şi de Brigada Multinaţională. Referitor la acest subiect preşedintele a primit şi o întrebare din sală, explicând pe îndelete conceptul.
„Va fi o brigadă care va găzdui atât militari cât şi ofiţeri din alte state membre.Polonia şi-a arătat deja interesul de a veni aici cu o companie. Mai multe state membre au confirmat deja că doresc să facă parte din această Brigadă Multinaţională, în special cu ofiţeri. La final va fi o brigadă mixtă, care va găzdui militari din mai multe state membre NATO şi care va avea, la nevoie şi rol de intervenţie”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.
Acesta a mai primit în cadrul mesei rotunde şi întrebări din partea studenţilor şcolilor militare.Una dintre acestea a făcut referire la locurile comune pentru bărbaţi şi femei în cadrul şcolilor militare superioare şi cea de-a doua despre cât de practic este sistemul Bologna în învăţământul militar.
Mai mult timp pentru explicaţii a primit subiectul referitor la armata Uniunii Europene despre care s-a vorbit, preşedintele expunându-şi punctul de vedere referitor la acest subiect.
„Cele 28 de stat membre cheltuie bani mulţi pentru apărare, cu oameni performanţi, dar nu există o coagulare a armatelor. De asta Uniunea Europeană nu contează în teatrele de operaţiuni. Nu putem să ne putem de acord sau nu putem să ne putem de acord în timp util. Nici un stat al Uniunii Europene nu este dispus să cedeze o bucată atât de mare de suveranitate, dar sunt de acord că trebuie să coopereze mai intens şi mai eficace. ” a răspuns preşedintele întrebării venite din public.
La ieşirea din sala teatrului preşedintele Klaus Iohannis a mai afirmat că vede benefice astfel de dezbateri deschise pe teme de interes naţional.