De ce este important mediul din care provine apa potabilă şi cum ne putem îmbolnăvi din cauza ei

0
0

Apa este indispensabilă organismului uman. Calitatea apei pe care o bem este esenţială pentru menţinerea stării de sănătate a organismului, iar faptul că neglijăm acest aspect ne poate costa uneori viaţa.

Nu doar alimentele pe care le consumăm sunt deosebit de importante pentru ca organismul să aibă suficientă energie, iar creierul să lucreze la capacitate maximă. Apa are şi ea un rol deosebit de important: nu degeaba medicii ne recomandă să consumăm cel puţin doi litri de apă pe zi. Întrebarea pe care mulţi dintre noi cel mai probabil o pun este dacă pot consuma apa potabilă de la robinet sau este mai sănătoasă cea îmbuteliată ori cea care provine de la izvor sau din fântâni? Indiferent de sursa de unde provine apa potabilă, aceasta trebui monitorizată constant, la fel şi sursele de apă, deoarece aceste pot fi uşor poluate şi astfel cei care consumă apa se pot grav îmbolnăvi, chiar dacă la prima vedere apa pare foarte curată.

"Supravegherea calităţii apei potabile se bazează pe proceduri tehnice riguroase şi pe instrumente de control performante. Se realizează atât în uzinele de producere a  apei, analizoarele automate urmărind în timp real fiecare fază de tratare pentru a-i verifica eficacitatea, cât şi în rezervoarele de apă şi pe reţeaua de distribuţie. În paralel, cu  frecvenţa solicitată de reglementări, sunt efectuate analize în laboratoare. Indicatorii care se determină sunt: Bacterii coliforme, Escherichia coli, Enterococi intestinali, Număr total de germeni la 220C si la 370 C, Bacterii sulfit - reducătoare (Clostridii)", a explicat inginerul chimist Sanda Nistor. 

Cât de important este să protejăm sursele de apă?

Apa proaspătă este una dintre resursele vitale, iar atunci când este poluată apa nu are doar un efect devastator pentru plante şi animale, dar, de asemenea, pentru sănătate. O mare parte din apa pe care o bem provine din râuri, lacuri şi alte surse de apă de suprafaţă. Înainte de a fi livrată la casele noastre, aceasta este tratată pentru a îndepărta substanţele ca de exemplu anumite particule, nămol şi bacterii. Această apă curată, potabilă, este apoi utilizată.

"Primele măsuri urgente pe care cetăţenii ar trebui să le ia pentru a proteja sursele de apă este să nu mai arunce deşeuri în râuri sau în apropierea acestora şi să colecteze selectiv uleiurile alimentare uzate care din păcate ajung de cele mai multe ori în sursele de apă. Un litru de ulei alimentar uzat aruncat în chiuveta poate contamina un milion de litri de apă, acesta poluează nu doar apa, ci şi solul, iar dacă este aruncat în chiuvetă poate să deterioreze conductele de apă", a precizat Elisabeta Bekessy, specialist doctorand în protecţia mediului.  

Despre calitatea apei de la robinet

Calitatea apei noastre este direct legată de calitatea vieţii noastre. Prin sprijinirea iniţiativelor de apă curată şi a altor măsuri similare, care îmbunătăţesc sistemele noastre de apă şi de tratare a apelor reziduale, ne putem implica fiecare în asigurarea si mentinerea rezervelor cu apă curată, în condiţii de siguranţă pentru noi, familiile noastre şi comunităţile noastre. "Este absolut firesc să dorim să ne asigurăm că apa de la robinetul nostru poate fi consumată cu încredere, fără risc de îmbolnăvire. Se efectuează controale în amonte de intrarea apei în uzinele de tratare pentru a detecta o eventuală poluare accidentală a apei. Staţii de alertă supraveghează continuu, 24 de ore din 24, calitatea apei de râu. Dacă se detectează o problemă, se adaptează filiera de tratare sau admisia apei este imediat oprită", spune inginerul chimist Sanda Nistor.

Specialistul mai subliniază şi faptul că, contrar a ceea ce se crede, apa de la robinet este de multe ori mai sănătoasă decât cea îmbuteliată, iar mirosul mai pronunţat de clor apare în cazul unor temperaturi extreme precum şi pentru a garanta siguranţa microbiologică (bacteriologică) a apei distribuite. Măsura este luată exclusiv în scopul protejării sănătăţii. De asemenea, sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puţuri de mică adâncime şi captări de apă, exploatate în sistem local, vor fi controlate, o dată la maximum trei luni, prin prelevare de probe de apă şi analize de laborator.

Aspecte importante despre apa îmbuteliată

Este recomandat să bem  apă în orice moment al zilei, fără a aştepta să ni se facă sete. În fiecare zi, corpul nostru pierde 2,5 litri de apă prin eliminare directă (urină), prin respiraţie şi prin piele(transpiraţie). Întrebarea este dacă bem apa de la robinet sau preferăm să cumpărăm apa îmbuteliată din comerţ? Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a realizat anul trecut un studiu prin care se atrage atenţia asupra următoarelor aspecte privind apa îmbuteliată:

a. Toxicitatea plasticului - în funcţie de tipul de plastic utilizat, diverse substanţe trec în mediul mai mult sau mai puţin acid şi se regăsesc în conţinutul apei din sticlă, mai ales dacă este expusă direct acţiunii razelor solare sau congelată, răcită şi încălzită.

b. Prospeţimea păstrării apei - ţine exclusiv de producător, de corectitudinea etichetării datei îmbutelierii şi de estimarea corectă a datei de expirare.

c. Dioxidul de carbon cu care unele ape minerale sunt îmbogăţite - teoretic, CO2 ar trebui să fie doar de natură fermentativă, dar nu este totdeauna aşa

d. Defecte ascunse – pot apărea tot felul de defecte de transport (îndoire, pleznire, crăpare a recipientului), defecte de îmbuteliere neobservate (capace care răsufla sau alte defecte.

Apa care ne îmbolnăveşte

Comunităţile locale sunt responsabile pentru protejarea apei potabile comunităţii lor. Apa nu are înlocuitori: orice lichide am consuma, acestea nu pot substitui apa. Sucurile, ceaiurile, cafeaua sau băuturile alcoolice nu pot compensa lipsa apei, a efectelor sale pozitive. Toate efectele beneifice ale apei sunt anulate dacă apa este contaminată.

Cele mai frecvente afecţiuni provocate de consumul de apă contaminată sunt cele infecţioase cu poartă de intrare digestivă precum gastroenterite, enterite determinate de rotavirusuri sau Escherichia .coli, salmonella (febra tifoidă), sighella (dizenteria), hepatită epidemică, poliomielita, dar nu sunt excluse nici cele produse de protozoare (amoebă, giardia). Greţurile, vărsăturile, diareea, durerile abdominale domină tabloul clinic, iar deshidaratarea severă poate necesită resuscitare volemică. Se pot adaugă diverse tipuri de intoxicaţii precum cea cu nitraţi (efect methemoglobinizant), cu plumb (saturnism hidric) sau cu arsen, fluor şi cu pesticide cu efecte hepato şi nefrotoxice.

Vă mai recomandăm:

Aciditatea stomacului bate tot. Ce cred medicii despre teoria dietei alcaline

Cât de necesare sunt, de fapt, filtrele de apă şi cum le alegem pentru a avea apă pură ca de la izvor la robinet

Satu Mare


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri