Bacalaureat 2016 Satu Mare. Bacul, istoria şi doamna în roşu. Examenul elevilor, stresul părinţilor

La centru de testare de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu s-a ieşit în masă după o oră şi jumătate - foto: Adrian Caraba

Probele de bacalaureat la matematică şi istorie par să fi fost facile pentru elevi. Părinţii care i-au aşteptat afară au suportat mai greu stresul examenului. O mamă a trăit fiecare minut la maxim până ce fiica ei a ieşit şi i-a spus că a ştiut.

Miercuri, 6 iulie a avut loc cea de-a doua probă a examenului de Bacalaureat. Elevii, în funcţie de profilul pe care l-au urmat la liceu au avut de susţinut proba obligatorie a profilului, matematică sau istorie. La doar o oră şi jumătate după deschiderea subiectele şi începerea probelor, elevii au început să iasă unul câte unul din centrul de testare de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu. Erau elevi care au susţinut proba la matematică, dificultate M1, absolvenţi ai profilului de matematică- informatică. Contrar tabloului obişnuit de laun astfel de examen, aceştia au ieşit din liceu extrem de zâmbitori şi fericiţi, entuziasmul fiind sesizabil cu uşurinţă.

„Încă nu îmi vine să cred că a fost atât de uşor, nu îmi puteam închipui că va fi aşa de uşor. Dacă nu mă depunctează pentru ceva măgării, iau 10”, afirmă unul dintre primii care a ieşit din examen.

„Am terminat după de 30 de minute. Pe când ne-a indicat supraveghetoarea că a trecut o jumătate de oră, eu terminasem, doar mă mai corectam. A trebui să aştept să treacă o oră şi jumătate, că altfel ieşeam mult mai devreme”, afirmă o altă elevă care a susţinut proba la matematică.

O doamnă îmbrăcată în roşu îi chestiona pe fiecare pe rând cu privire la proba pe care au susţinut-o. Fiica ei se afla înauntru şi dădea examenul din istorie. Nu a dormit toată noaptea, nici ea, nici fiica, din cauza emoţiilor cauzate de examen.

„ Toată noaptea nu a dormit. A fost emoţionată, ceva extraordinar. Îmi zicea că dacă închide ochii numai cifre şi ani vede. S-a pus să îmi povestească ce ştie şi cum îi veneau informaţiile în cap mai repede decât putea vorbi, se încurca. Putea să recite Al Doilea Război Mondial, atâta la repetat. La ora 5 am trimis-o la duş să se relaxeze şi să se liniştească”, povesteşte femeia. Aceasta recunoaşte că este o presiune foarte mare pe copiii care dau bacul, atât din partea părinţilor, a profesorilor, a orgoliului de a nu lua o notă mai mică decât colegii.

„Nu s-ar stresa atâta, dar vrea să intre la psihologie şi media de bac e jumătate din media de admitere. Fiecare notă de la bac trebuie să fie mare ca să aibă medie de intrare”, continuă doamna.

Prima elevă care iese şi rosteşte cuvântul istorie, e luată la întrebări. Comunismul şi constiţiile nu o prea încântă pe doamna care îşi aştepta fiica.

„Chiar eu i-am zis să le lase în colo de constituţii, că nu cred că le va da aşa ceva. Şi uite, asta le-a dat. Sper că ştie”, îi răspunde doamna elevei.

„Ştie, că am văzut eu că scrie”, îi răspunde eleva, care o cunoştea pe fiica doamnei.

Din clădire continuă să iasă elevi, majoritatea de la proba de matematică. Chiuiturile, îmbrăţişările de fericire şi pocnitul palmelor sunt în fiecare mini grup format pentru prima corectură, verbală, a subiectelor.

Cu cât timpul trece, doamna devine mai nerăbdătare şi elevii care ies, mai pesimişti. Nu s-a picat de mult la Eminescu, nici cei de acum nu îşi pun această problemă, ci doar pe cea a notei. Măcar aşa de orgoliu.

„Măi, eu am ştiut. Din mate M1 am dat,dar nu mă stresez, că mai mult de 6 iau precis iar la facultate dau la drept şi acolo am admitere, aşa că nu îmi fac griji”, afirmă un elev care nu stă să schimbe impresii cu colegii.

„Eu nu pot sta printre ei, parcă am greşit tot când îi aud ce zic ei şi cum se corectează şi cum vorbesc despre subiecte. Acuma am impresia că parcă nimic nu am făcut bine.”, afirmă o elevă care se grăbeşte să plece cât mai repede de la şcoală.

Fiica doamne în roşu întârzie să apară. Colegele ei de clasă au ieşit toate.

„A rămas în ultimii trei”, îi spune o tânără.

„Off şi i-am spus că numai în ultimii trei să nu rămână”, răspunde doamna.

Mai trec cumva încă 10 minute, trece de ora 12 şi într-un final apare şi fiica doamnei. E liniştită, a ştiut, dar a preferat să stea până la final şi să fie sigură de tot ce a scris, decât să se grăbească să iasă. Constituţiile şi comunismul nu i-au dat mari bătăi de cap.