Zenaida Vârdău, în Fanfară din dragoste pentru reşiţeni şi muzică

Zenaida Vârdău s-a născut la Botoşani, într-o familie de muzicieni de mare valoare. Tată ei, Petru Siminiceanu s-a numărat printre membri fondatori ai Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat din Botoşani, condusă de cunoscutul muzician Max Webber.

 Azi, profesoară de muzică, instrumentul oboi, la Liceul de Artă „Sabin Păuţa“, Zenaida povesteşte că i s-a părut normal să între în lumea muzicii mai ales că încă de la primii paşi a fost înconjurată de ritmuri simfonice. „În familie, muzica a fost pe primul plan. Tatăl meu a cântat la corn în cadrul Orchestrei Simfonice de la Botoşani, iar fratele meu cântă în Orchestra Ateneului Român.Astfel, primii mei paşi în lumea muzicală au fost încă de când a deschis ochii“, spune Zenaida. La vârsta de opt ani a început să studieze oboiul, iar doi ani mai târziu, ca instrument auxiliar a ales pianul. 

„Totul a început ca o joacă de copii. Tatăl meu mi-a prezentat toate instrumentele din orchestră şi eu am ales oboiul. Legătura cu instrumentul s-a format şi datorită profesorului meu Gheorghe Livadari, o figură blajină de care îmi amintesc cu mare drag. S-a apropiat de mine şi a reuşit să-mi transmită dragostea pentru oboi“, spune cu nostalgie Zenaida Vârdău.

Membru în fanfara Reşiţeană
În anul 1981 Zenaida a ajuns la Reşiţa în urma repartizărilor. „Nebunia anilor 80 a făcut ca posturile să fie blocate pentru toate oraşele mari. Mulţi ştiu că în acea vreme se întâlnea căsătoria de convenienţă sau alte metode pentru a obţine un post. Eu am ajuns la Reşiţa fără să fac vreun compromis din acesta şi am obţinut singurul loc de profesor pentru secţia oboi“, povesteşte reşiţeanca. Încă din primii ani de activitate rezultatele elevilor şi-au spus cuvântul în ceea ce priveşte harul cu care a fost înzestrat profesoara.

Azi, Zenaida este membră a Fanfarei din Reşiţa, care după 20 de ani de absenţă vine în faţa reşiţenilor cu un repertoriu impresionant. „“Am fost foarte bucuroasă când am auzit depre iniţiativa de a face o fanfară. Eu am prins viaţa muzicală înainte de Revoluţie şi pot spune că era o activitatea fructuoasă. Cu toate că am fost sceptică, dar acum structura este viabilă, funcţionează şi va trăi. Până acum toate ieşirile noastre a fost de la onorabil în sus“, a mai spus Zenaida Vârdău. Printre primele reprezentanţii în faţa reşiţenilor s-a numărat şi cea cu ocazia „Zilelor Reşiţei“, atunci când membrii fanfarei au cântat în centrul oraşului. Ca de fiecare dată, reşiţenii au primit acest eveniment cu multă consideraţie faţă de muzicieni.

Mini interviu:
Cum s-a născut ideea unei fanfare în municipiul de pe Bârzava?
Alcătuită la iniţiativa unui grup de profesori de la Liceul de Artă „Sabin Păuţa“, din dorinţa de a acoperi acest segment a activităţii cultural artistice, fanfara Banatului Montan a luat fiinţă la sfârşitul lunii martie.

Aţi reuşit să copiaţi modelul profesorului din copilărie?
Mi-am dorit de fiecare dată o legătură strânsă cu toţi elevii mei, dar nu am reuşit niciodată să-l egalez pe cel care mi-a marcat copilăria. Am avut norocul să am elevi talentaţi şi silitori, dovadă sunt rezultatele care le-au obţinut.

Ce-i place?
Mă bucură când pot intra în legătură cu natura, ador drumeţiile. Mai mult decât atât îmi place când reuşesc să stabilesc o legătura cu oamenii. Pot să spun că în general fac lucruri care-mi plac.

Ce nu-i place?
Nu-mi plac stările conflictuale şi mai ales preocupările pentru lucruri inutile. Altfel spun, nu-mi plac preocupările pentru lucurile materiale. Sunt altfe aspecte mult mai importante.