Inspectorii UNESCO, trimişi în România să verifice pădurile din patrimoniul mondial. „S-a discutat despre tăierile din parcul naţional“

Între 13 şi 19 noiembrie, a avut loc misiunea comună UNESCO/ IUCN privind monitorizarea pentru componentele româneşti ale sitului transnaţional "Păduri Străvechi şi Primare de Fag din Carpaţi şi Alte Regiuni ale Europei", mai precis componentele Domogled şi Cheile Nerei din cadrul sitului menţionat.

Cei de la Regia Naţională a Pădurilor spun că vizita a fost organizată de Romsilva, programul incluzând vizite în teren în zonele prestabilite, precum şi întâlniri cu reprezentanţi ai organismelor şi instituţiilor guvernamentale, cu factorii locali interesaţi şi organizaţii non-guvernamentale de mediu.

"Experţii Herve Lethier din cadrul IUCN World Heritage şi Clemens Kupper de la UNESCO World Heritage au acceptat invitaţia directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, pentru o întâlnire de lucru la sediul regiei. Cu această ocazie, experţii au prezentat primele impresii în urma vizitei efectuată în teren, în raza componentelor UNESCO din Parcurile Naţionale Domogled-Valea Cernei şi Cheile Nerei-Beuşniţa din cadrul Romsilva. Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a identificat peste 17.000 hectare păduri virgine pe care le-a inclus în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine şi a introdus aproape 24.000 de hectare păduri de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO", se arată în comunicatul transmis de Regia Naţională a Pădurilor.

Numai că cei de la organizaţiile de mediu spun că reprezentanţii celor două organisme mondiale au venit în România după sesizările lor, că se taie pădure din parcurile naţionale.

"S-a discutat despre tăierile din Parcul Naţional Domogled Valea-Cernei. Vizita a fost strict pe acest parc şi s-a discutat despre tăierile semnalate de către noi. Din păcate, Romsilva nu ne-a invitat şi pe noi pe teren, vizita pe teren a avut loc sâmbătă şi duminică, iar pe noi ne-au invitat doar la discuţii la sediul parcului. Din fericire, cei de la UNESCO şi IUCN au fost informaţi despre locaţiile exacte, au ajuns acolo şi au văzut ce trebuia să vadă. La această vizită, ei nu au dat verdicte, dar au venit să asculte părerile tuturor", ne-a declarat Alex Teleagă, de la Agent Green, care a mai adăugat că reprezentanţii celor două organisme internaţionale au avertizat că trebuie să fie anunţaţi despre orice proiect se desfăşoară în Parcul Naţional Domogled Valea Cernei.

În urma acestei vizite reprezentanţii UNESCO şi IUCN vor întocmi un raport cu concluzii şi recomandări privind gestionarea siturilor în cauză.

România are opt situri în patrimoniul UNESCO

Vă reamintim că, în 2017, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, a adoptat înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO, a unei proprietăţi constituită din 78 de părţi componente, cu o suprafaţă totală de peste 92.000 ha, sub denumirea ,,Făgete primare din Carpaţi şi din alte regiuni ale Europei”.

Aceste suprafeţe reunesc cele mai reprezentative şi bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei şi ilustrează procesul ecologic de extindere a distribuţiei fagului pe continentul european, în cele mai diverse nişe ecologice.

România are opt situri în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, cu o suprafaţă cumulată de 24.679,4 hectare de păduri valoroase de fag, virgine şi seculare, din care 24.341,3 de hectare se află în proprietatea publică a statului şi administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, iar 338,1 se află în proprietatea Primăriei Şinca din judeţul Braşov.  

Cea mai mare parte a suprafeţei inclusă în Patrimoniul UNESCO se află pe raza fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Caraş Severin, unde au fost desemnate trei situri: Situl Cheile Nerei – Beuşniţa, cu o suprafaţă de 4292,3 ha, având şi o zonă tampon de 5959,9 ha, este situat în zona de conservare specială a Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, suprapunându-se peste Rezervaţia Naturală Cheile Nerei – Beuşniţa; Situl Domogled – Valea Cernei, cu o suprafaţă de 6801,97 ha, având ca şi componente rezervaţiile naturale Coronini – Bedina, Iauna Craiovei şi Ciucevele Cernei (Gorj), incluse într-o zonă tampon comună de 51464,28 ha(cea mai mare suprafaţă fiind pe judeţele Gorj şi Mehedinţi); Situl Izvoarele Nerei, cu o suprafaţă de 4712,88 ha, având şi o zonă tampon de 2445,32 ha, este situat în zona de protecţie strictă a Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului, suprapunându-se peste Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei.