Ţinutul magic al cascadelor. Scoruş din Vâlcea, „cea mai înaltă cădere de apă“, văzut din dronă VIDEO

0
0
Tărâmul magic al cascadelor din Vâlcea care concurează cu Cascada Bigăr Foto colaj Adevărul
Tărâmul magic al cascadelor din Vâlcea care concurează cu Cascada Bigăr Foto colaj Adevărul

În zonele de munte ale judeţului Vâlcea, multe ascunse de privirea turiştilor, se află unele dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din România.

Pentru a te bucura de superbele atracţii este nevoie de răbdare şi de atenţie: potecile se pierd prin desişul pădurilor, iar în cale mai apar şi buşteni alunecoşi, în loc de podeţe, şi înălţimi ameţitoare. 

Odată cu distrugerea celei mai renumite cascade din România, Bigăr, a început un adevărat fenomen pe reţelele de socializare prin care sunt promovate alte căderi de apă spectaculoase din ţara noastră. 

GALERIE FOTO CU TĂRÂMUL MAGIC AL CASCADELOR DIN VÂLCEA CARE CONCUREAZĂ CU CASCADA BIGĂR

Cele mai multe dintre aceste minunăţii ale naturii se găsesc în Parcul Naţional Cozia, pe Valea Lotrului şi în zona Cheilor Latoriţei, într-un areal încărcat de istorie, dar şi de numeroase legende. Unele dintre căderile de apă de aici au devenit extrem de populare în ultimii ani, accesul fiind extrem de facil, iar altele, deşi căutate, se dovedesc a nu fi la îndemâna oricărui turist, cărările de munte către ele fiind mai puţin accesibile. Cele mai multe, însă, rămân o enigmă dezlegată doar de către cunoscătorii muntelui.

VIDEO

Singura cascadă artificială

Fără îndoială, cea mai cunoscută cascadă din judeţul Vâlcea este Lotrişor, parţial şi datorită amplasării sale care îi face pe turişti să o considere „ascunsă la vedere“. Situată pe Valea Lotrişorului, în Masivul Narăţu din Munţii Căpăţânii, este foarte aproape de Defileul Oltului, accesul către aceasta făcându-se din DN 7/E 81. 

De aici se ajunge în Parcul Naţional Cozia pe un drum forestier. Chiar la intrare există o parcare, apoi accesul se face la pas, pe o distanţă de 2,5 kilometri, pe un traseu uşor. Acelaşi drum forestier duce direct la cascadă şi se poate străbate într-o jumătate de oră sau cel mult o oră şi jumătate, în funcţie de condiţia fizică a turistului, care nu are nevoie de vreun echipament special.

Unică în ţară, cascada Lotrişor a devenit unul dintre cele mai căutate obiective turistice din Vâlcea în timpul pandemiei, când mii de români din toate colţurile ţării au luat-o, la propriu, cu asalt. 

În realitate, este o cascadă artificială creată în anii ᾽70, când, din cauza inundaţiilor frecvente care acopereau drumul forestier, Lotrişorul, unul dintre afluenţii Oltului, a fost deviat printr-un tunel săpat în stâncă de muncitori, lung de 300 de metri, pentru a fi domolit cursul de apă. Tunelul se află la o înălţime de aproximativ 30 de metri, iar căderea de apă este de-a dreptul spectaculoasă, indiferent de anotimp, în mod special în perioadele cu precipitaţii bogate. 

    

VIDEO

  

Pe poteca de pe partea stângă a cascadei se aventurează deseori curioşii pentru a se bucura de priveliştea oferită de înălţimile de deasupra cascadei, dar şi de galerii. Multe aventuri s-au finalizat, de-a lungul anilor, tragic, din cauza versantului periculos pe care se află căderea de apă. Cascada Lotrişor este unicat pentru că e singura amenajare artificială de acest gen din România. Atât cascada, cât şi tunelul sunt declarate arii protejate, precum este şi parcul care le adăposteşte. 

De la poarta Mănăstirii Cozia, din staţiunea Călimăneşti-Căciulata, până la cascadă, potrivit Google Maps, sunt mai puţin de 7,5 kilometri, din care 5 kilometri cuprind DN 7. Administraţia Parcului Naţional Cozia a amplasat pe traseu măsuţe şi băncuţe, precum şi panouri informative despre biodiversitatea şi atracţiile zonei. 

Zona Parcului Naţional Cozia abundă în cascade pe Valea Roşie şi pe Valea Urloaia. Pe partea stângă a Oltului, în Munţii Coziei, Cascada Păuşa şi Cascada Gardului se regăsesc în apropierea Mănăstirii Stânişoara. Cea din urmă este amplasată la sud de Grădina Zânelor, fiind o cădere de apă de 20 de metri înălţime. 

Cascadă din cascadă se face rai

Pe lista cascadelor mai puţin cunoscute ori promovate regăsim Cascada Sila, din apropierea satului Săliştea-Malaia. Accesul către aceasta se face parţial pe un drum de exploatare, dar nu există marcaje în zonă. Se porneşte de la podeţul aflat la gura pârâului Sila, peste care trece DN 7A, de unde se urcă pe cursul pârâului amenajat cu baraje de retenţie a apei. 

Două treimi din traseu se străbat pe drumul forestier. Se dezvăluie ochilor după ce treci de cascade de 2-3 metri. Chiar dacă vorbim despre o cădere de apă de aproximativ 14 metri, se remarcă prin două lucruri: are în apropiere, pe cursul din stânga, la 200 de metri, o cascadă mai mică, iar panorama din dreptul cascadei este de-a dreptul uluitoare. 

Miniatura Cascadei Bigăr

Pe Cheile Latoriţei se ajunge cotind din DN 7A, în comuna Malaia, spre Ciunget, pe drumul judeţean 701 D, spre Lacurile Galbenu şi Petrimanu, accesul fiind recomandat maşinilor cu gardă înaltă. Aici regăsim Cascada Verde sau Borogeana, Apa Spânzurată, Moara Dracilor şi altele. Borogeana concurează ca frumuseţe cu vechea Cascadă Bigăr, având stânci îmbrăcate în muşchi şi vegetaţie peste care curge încontinuu apă, dar este o cascadă de mici dimensiuni. 

Apa care niciodată nu îngheţa

Cascada Apa Spânzurată devine o splendoare în perioadele cu precipitaţii intense, când, de la un mic firicel, se transformă într-o spectaculoasă privelişte, căderea de apă având o înălţime de peste 35 de metri. Se află tot pe marginea drumului, fiind situată pe versantul drept al Văii Latoriţei, deasupra pârâului Turcinu Mare.

Pe vremuri, cascada nu îngheţa niciodată. Vuietul ei se auzea de la mare depărtare, având în jur în permanenţă un fel de pâclă, datorită debitului şi a înălţimii sale, pe care se formau mai mereu curcubeie fascinante, după cum povestesc oamenii locului. Astăzi, însă, situaţia este cu totul alta. Iarna, rişti să treci pe lângă ea dacă nu ar fi marcată cu indicator. 

Lipsă de pe hartă

Tot de la Lacul Galbenu se poate ajunge spre o altă cascadă, Boroncioaia, care nu apare însă pe toate hărţile. Situată pe Latoriţa de Jos, se ajunge la ea pe drumul forestier care duce la cantonul silvic. De aici, poteca trece prin pădure, pe malul drept al pârâului. După o jumătate de oră de mers, coborând pe firul apei există o multitudine de cascade micuţe. Se poate continua mai departe fie pe poteca nemarcată prin pădure, fie pe lângă apă. Potrivit cunoscătorilor, Boroncioaia este formată din două trepte şi are 25 de metri înălţime.  

Izvorul tămăduitor

În Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, pe un drum de munte care porneşte din DN 64 A, care face legătura între Râmnicu Vâlcea şi staţiunea Băile Olăneşti, găsim o altă cascadă care a început să câştige popularitate în ultimii ani, Izvorul Frumos. Apa izvorăşte dintr-o stâncă înaltă de aproape 50 de metri din Munţii Căpăţânii, pe care se află şi Schitul Pahomie – din acest motiv, o cruce mare veghează peste căderea de apă. În grotele de deasupra ei se ascundeau pe vremuri cetele de haiduci, dintre care unii aveau să se călugărească şi să pună bazele vieţii monahale pe care o regăsim până în zilele noastre. 

Lăcaşul rupestru, construit de haiducii care au înlocuit pistoalele cu crucea, este unic în ţară datorită amplasării sale inedite. Legendele vorbesc despre comori ascunse în zona Cascadei Izvorul Frumos şi a Schitului Pahomie. De asemenea, Izvorul Frumos este considerat de către Biserica Ortodoxă Română unul dintre cele 33 de izvoare tămăduitoare ale României.

Căderea apei în doi timpi

Urmând DN 7/E 81 spre Sibiu, dinspre staţiunea Călimăneşti-Căciulata, se coteşte la Brezoi, spre Voineasa şi Transalpina. De aici începe minunatul Ţinut al Lacurilor şi Cascadelor. Aici regăsim o altă cascadă descoperită în ultimii ani de turişti, dar cunoscută de mai multă vreme de oamenii muntelui: Scoruş(u), ascunsă în Valea Bucureasa, în Munţii Lotrului, într-o zonă sălbatică. În apropierea sa sunt două trasee turistice încântătoare, pe partea nordică a versantului Văleanu.

I se mai spune şi „Cascada lui Ciucă“, după numele celui care a scos-o din anonimat. Concurează pentru titlul de cea mai înaltă cascadă din România, fiind o cădere de apă în două trepte. De aceea, unii iau în calcul doar înălţimea primei trepte, când, în realitate, cascada depăşeşte 100 de metri, dar autorităţile nu s-au grăbit să o omologheze. Porţiunea invizibilă are o înălţime de aproximativ 25 de metri, iar lăţimea cascadei variază între trei şi şapte metri, în funcţie de debitul apei. 

Se poate ajunge la cascadă parţial cu maşina, parţial pe jos. De pe DN 7A, drumul care face legătura între Valea Oltului şi Transalpina – cea mai înaltă şosea din România –, în dreptul comunei Malaia se coteşte pe un drum forestier marcat corespunzător cu indicatoare, către cascadă. 

La aproximativ 1,5 kilometri depărtare de drumul principal există parcare pentru maşini – atât înainte, cât şi după Pensiunea „Căsuţa din Pădure“. De aici urmează drumul forestier pe o distanţă de 200 de metri, până când acesta se intersectează cu pârâul Bucureasa. 

Mai departe, o bună parte a traseului este pe firul apei, fiind considerat unul de dificultate medie, deşi unora li se va părea mult mai anevoios, având în vedere că deseori se trece peste podeţe improvizate din trunchiuri de copaci, prin canionul cu pereţi de stânci abrupte şi peste pietre de râu. 

Trebuie urmat traseul spectaculos marcat cu două cercuri, alb şi roşu. Pe ultima porţiune, spre cascadă, există o pantă abruptă şi o potecă îngustă, dar priveliştea de la final, susţin turiştii, merită tot efortul făcut, fiind considerată un paradis ascuns. Traseul poate fi parcurs între 40 de minute şi peste o oră şi jumătate, în funcţie de condiţia fizică a turistului.

De la cascadă, urmând traseul marcat cu triunghi albastru, se poate ajunge la vechea Stână Cocora şi la Crucea Brătienilor. În zonă, potrivit cunoscătorilor, sunt cel puţin 30 de căderi de apă, mai mari sau mai mici. 

Moara Dracilor

Pe acelaşi traseu cu Borogeana şi Apa Spânzurată, mergând mai departe, se poate ajunge la lacurile Petrimanu şi Galbenu, din Munţii Latoriţei, cu maşina. Pentru a poposi la Cascada Moara Dracilor este indicat să urmaţi traseul de după coada Lacului Galbenu, marcat cu o cruce galbenă, până la confluenţa Latoriţei de Est cu pârâul Muntinu, timp de 45 de minute, iar apoi punctul roşu până la cascadă, alte 15 minute. Pârâul se traversează pe un buştean cu „balustradă“, iar poteca prin pădure este abruptă şi paralelă cu pârâul. Acelaşi traseu duce şi spre Iezerul Latoriţei. Se bifurcă la un moment dat, iar pentru a se ajunge la cascadă se urmează marcajul „punct roşu“. Distanţa între cele două obiective se străbate în aproximativ o oră.

La Moara Dracilor, din Rezervaţia Naturală Iezerul Latoriţei, se ajunge, aşadar, pe un traseu anevoios, destinat temerarilor, cunoscătorilor, nefiind recomandat în lipsa unei călăuze sau a unor hărţi bune. Cei mai mulţi o ratează, fiind considerată un fel de Fata Morgana a Cheilor Latoriţei. 

Cascada Moara Dracilor este o altă cădere de apă în două trepte, cu o înălţime de 25 de metri, zgomotoasă precum numele pe care l-a luat de la o veche moară de apă din amonte. A mai fost denumită şi „Cascada Cailor din Oltenia“, susţin pasionaţii muntelui, referindu-se la o cascadă renumită din Bucovina. 

Oamenii muntelui atrag însă atenţia că coordonatele pe GPS privind amplasarea acesteia nu sunt tocmai exacte, fiind semnalată o deviere de aproximativ 300 de metri. Practic, la destinaţie doar se aude cascada, care este mai jos, în vale, dar drumul către ea dispare într-o pădure deasă, foarte greu de străbătut. „Deşi mai greu accesibilă, traseul fiind unul destul de anevoios, împreună cu Iezerul Latoriţei merită să îmbogăţească repertoriul oricărui pasionat!”, mai susţin turiştii.

Moara Dracilor din Munţii Latoriţei este considerată una dintre cele mai frumoase cascade din ţară, fiind amplasată în apropiere de Iezerul Latoriţei – lacul glaciar aflat la cea mai joasă altitudine din România, 1.530 de metri.

Drumul judeţean 701 D continuă peste munţi şi ajunge la Polovragi, judeţul Gorj, prin Curmătura Olteţului. De aici, prin Novaci, se poate reveni spre cascadă, dar este un ocol de zeci de kilometri. Nu este singura cădere de apă din Vâlcea cu această denumire şi nici singura din ţară, şi de aici şi confuziile create în lipsa informaţiilor – spre exemplu, mai există una cu acelaşi nume pe Valea Cernei, în comuna Vaideeni.

Vă mai recomandăm şi:

Straniul fenomen de pe cărările de munte spre „Meteora României“ FOTO VIDEO

Turism în România. Călimăneşti-Căciulata, o staţiune pentru toate anotimpurile FOTO

Râmnicu Vâlcea


Ultimele știri
Cele mai citite