Video Secrete bine păzite despre marele revoluționar Magheru. Peste 4.000 de piese din colecția acestuia, la Vâlcea VIDEO

Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” din județul Vâlcea este unul puținele locuri din România care găzduiește o parte din comorile generalului Gheorghe Magheru, conducătorul armatei revoluționare române.

Duminică, 11 iunie, s-au împlinit 175 de ani de la izbucnirea în București a Revoluției de la 1848 din Țara Românească. Domnitorul Gheorghe Bibescu a fost nevoit să accepte cererile poporului, să semneze Proclamația și astfel a fost ales un nou guvern din care făcea parte și Gheorghe Magheru, ca ministru de finanțe.

Puțini cunosc faptul că fondul familiei Magheru este unul imens, ce cuprinde aproximativ 20.000 de piese, ce se află în patrimoniul a nu mai puțin de cinci mari instituții: Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național de Istorie, Arhivele Naționale - Serviciul Județean Dolj, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefănescu” și Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” din Vâlcea.

Și poate și mai puțini știu că la 16 ani Gheorghe Magheru devenea haiduc, pentru ca mai apoi să fie pandur, judecător, primar, prefect, comandat de armată, parlamentar etc.. Iar legăturile sale cu județul Vâlcea nu sunt pe deplin cunoscute.

→

Imaginea 1/9: Generalul Gheorghe Magheru Sursa Facebook Istorie în culori jpg

Colecția misterioasă de la Conacul lui Bălcescu

Custode al Colecției Magheru din Vâlcea este Ionuț Săraru. Într-o expoziție realizată în premieră la Râmnicu Vâlcea, de Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu" în parteneriat cu Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Vâlcea, acesta a dezvăluit o parte din comorile istoriei familiei Magheru, istorie strâns împletită cu evenimentele importante ale secolului al XIX-lea. Este vorba despre documente și obiecte personale în principal.

„Pronia divină a făcut ca o parte din fondul Magheru să ajungă în patrimoniul muzeului dedicat lui Nicolae Bălcescu și familiei sale, buni prieteni cu Gheorghe Magheru și familia acestuia. Au intrat în patrimoniul Muzeului Nicolae Bălcescu în patru etape, între 1969 și 1979 și reprezintă un număr de 4.520 de piese: fotografii, documente, obiecte de uz casnic și obiecte de cult”, a menționat muzeograful Ionuț Săraru, de la Muzeul Nicolae Bălcescu (VEZI VIDEO). 

Cu această ocazie, custodele a menționat faptul că misterioasa colecție de la Vâlcea (VEZI GALERIA FOTO) deține printre piesele ce au aparținut „celui mai important membru al familiei – Gheorghe Magheru, care a participat la aproape toate evenimentele importante ale secolului al XIX-lea”, și pe cele ale celor două familii ale sale. Fapt mai puțin cunoscut, Magheru a fost căsătorit de două ori și a avut cinci copii, dintre care doar trei au ajuns la maturitate. 

Ancuța Pleșoianu, descendentă din marea familie a boierilor Pleșoieni, de asemenea cu legături în Vâlcea, a fost prima soție a lui Gheorghe Magheru, cu care a avut patru copii (doi au murit în copilărie), iar Maria Caramalău a fost cea de-a doua soție, fiul Romulus Magheru fiind cel care a urmat cariera tatălui său.

În colecția Ansamblului Muzeal „Nicolae Bălcescu” de la Vâlcea se află și o litografie cu Magheru având pe fundal imaginea Mănăstirii Troianu, pe când avea 44 de ani, dar și o colecție de pumnale. 

Dezvăluiri despre tabăra armatei revoluționare adunată de Magheru la Vâlcea

Am pomenit despre lăcașul de cult Troianu pentru că el a fost extrem de important în contextul Revoluției de la 1848. 

„La fostul Schit Troianu se mai păstrează și astăzi urmele pașilor generalului Gheorghe Magheru și a micii sale oști”, a menționat și istoricul Florin Epure, directorul Direcției Județene de Cultură Vâlcea, pentru „Adevărul”.

Este vorba despre mănăstirea care a reprezentat cartierul general al armatei revoluționare române din Muntenia, de la 1848, amplasată în zona de sud a municipiului Râmnicu Vâlcea (Râureni este astăzi cartier al reședinței de județ). Aici a fost tabăra militară a lui Magheru al cărei scop a fost de a înlătura jugul turcesc și al imperiului țarist.

Și chiar dacă nu și-a concretizat rolul - deși generalul a reușit să adune la Vâlcea peste 10.000 de panduri (după alte surse - de trei ori mai mulți), a fost nevoit în final să o dizolve, în fața presiunilor uriașe. „Tabăra de la Câmpul lui Traian a evidențiat forța și capacitatea națiunii noastre de a transpune în practică principiul înarmării întregului popor în cadrul unui război pentru îndeplinirea drepturilor și libertăților sociale naționale”, recunoaște istoricul vâlcean 

„Câmpul lui Traian”, tabăra armatei revoluționare, din apropierea termelor romane

Se cuvine să mai amintim faptul că în apropierea „Câmpului lui Traian” - locul taberei militare de odinioară -, se regăsesc, deloc întâmplător, ruinele celor mai mari terme (băi) romane din Dacia, din păcate dezvăluite doar parțial, cunoscute sub denumirea de Buridava Romană (de la Stolniceni). Și tot în apropiere se află și capitala tribului geto-dacic al burilor - Buridava Dacică de la Ocnele Mari. 

Astăzi, Schitul / Mănăstirea Troianu („Antim Ivireanul”) găzduiește un Complex Muzeistic General Magheru și un obelisc, aflate în administrarea Muzeului Județean Vâlcea: „Ridicat pe locul taberei de la 1848  este un monument comemorativ, așezat pe Dealul Troianu, pentru a aminti trecătorului de înălțătorul avânt al cetățenilor simpli care s-au oferit voluntari pentru a apăra Revoluția din anul 1848”

Prof. dr. Florin Epure a mai dezvăluit pentru „Adevărul”: „Toate aceste locuri și monumente istorice, documente, opere de artă, creații artistice și valori de patrimoniu cultural mobil (aflate în colecțiile Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu” și Muzeul Județean Vâlcea), sunt mărturia faptului că județul Vâlcea a constituit un episod important al marii mișcări revoluționare din anul 1848, datorită așezării sale strategice dar, a spiritului revoluționar al locuitorilor, chiar și din rândul clerului, și a personalităților care au avut puternice legături cu acest ținut”.