Video „Mănăstirea actorilor” din Vâlcea. O biserică din secolul al XVIII-lea, transformată de un fost artist al scenei și ecranului
0Într-un cătun uitat de lume pe dealurile din apropiere de Râmnicu Vâlcea, zilele trecute a fost sfințită o nouă mănăstire – isprava unui cunoscut actor pe vremea comunismului. După Revoluție în urma unui episod traumatic, Dragoș Pâslaru a renunțat la cinematografie pentru a îmbrățișa viața monahală. Cunoscut astăzi drept părintele Valerian, fostul actor este ctitorul Mănăstirii Sfântul Mucenic Filimon din Golești - Vâlcea.
La granița colinară dintre Râmnicu Vâlcea și Golești, ascunsă în păduri și departe de ochii curioșilor, într-un cătun uitat de lume, Țânculești, din satul Vătășești, a fost ridicată în urmă cu aproape trei secole o micuță biserică de către niște coloniști veniți din Câmpia Română, care fugeau din calea turcilor.
După mai mulți ani petrecuți pe Muntele Athos, părintele Valerian Pâslaru, întors în țară, s-a retras în comuna Golești-Vâlcea, unde a descoperit un adevărat monument arhitectural și spiritual - un schit abandonat și lăsat în paragină. A hotărât să-i redea viața și strălucirea de altădată, iar astfel s-a născut ideea transformării acestuia într-o mănăstire.
După șase ani de lucrări, la începutul acestei săptămâni, în prezența unui sobor de preoți, în frunte cu ÎPS Varsanufie - arhiepiscopul Râmnicului - și a sute de credincioși, printre care s-au aflat și actori și regizori, Mănăstirea Sf Mucenic Filimon a fost sfințită.
Istoricul schitului transformat în mănăstire. Ce are special
Despre istoricul schitului transformat în mănăstire, directorul Direcției de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure a menționat pentru „Adevărul”: „Denumirea satului Vătășești vine de la un oarecare Vătavu, conducătorul unui grup de migranți fugiți din Câmpia Dunării de frica turcilor și stabiliți în aceste locuri. Din rândul acestora se trăgea și Ion Eftimie cel care, în anul 1733, ridică biserica de zid cu hramul «Buna Vestire», un monument istoric de categoria B (cod Vl-II-m-B-09968)”.
Sursa citată a mai precizat și că biserica este în formă de corabie cu pridvor deschis sprijinit pe șase coloane și cu turlă deasupra aceluiași pridvor.
Pictura murală, însă, iese în evidență. Realizată în frescă, aceasta împodobește pereții interiori și pridvorul, remarcându-se prin valoarea artistică a tratării programului iconografic în stil bizantin. Pereții atrag atenția încă de la bun început prin reprezentarea unor diavoli, un motiv care este unic, fiind întâlnit și la alte biserici vechi atât din județul Vâlcea, precum Mănăstirea Hurezi din Horezu - singurul monument din Oltenia inclus în patrimoniul UNESCO - cât și din Moldova.
„De la ctitorire, lăcașul de cult a fost înzestrat cu valoroase icoane pe lemn și tot aici a existat un exemplar al «Cazaniei» lui Varlaam, deținută în anul 1938 de către Episcopul Grigorie al Argeșului”, a mai menționat istoricul.
Cazania reprezintă una dintre cele mai importante lucrări religioase din literatura română veche, scrisă de mitropolitul Varlaam al Moldovei în secolul al XVII-lea. Este un tip de predică ce explică diferite lecții din Biblia creștină și oferă interpretări teologice și morale, fiind o adaptare a predicii tradiționale bizantine, cu un rol esențial în dezvoltarea tradiției predicatoriale ortodoxe românești.
Renumit actor înainte și după Revoluție
Dragoș Pâslaru a fost un actor renumit, în special în perioada comunistă, deși a jucat și după Revoluție în importante producții cinematografice și teatrale, precum spectacolul „Karamazovii” pe care l-a apreciat pentru mesajul său despre umanitate și credință.
A apărut în filme precum „Pruncul, petrolul și ardelenii” (1981), „Întoarcerea din iad” (1983), „Angela merge mai departe”, „Să mori rănit din dragoste de viață” (1984), „Șobolanii roșii” (1991), „A unsprezecea poruncă” (1991), „Balanța” (1992), „Domnișoara Christina” (1992).
Ultimul film în care a jucat a fost „Fii cu ochii pe fericire” (1999). Un rol semnificativ din cariera sa a fost cel al lui Horia Sima din „Drumeț în calea lupilor” (1988), unde a interpretat figura acestui fost lider al Mișcării Legionare.
Viața lui Dragoș Pâslaru a început să se schimbe în urma unui episod traumatic din timpul Mineriadei din 1990. În urma unei confuzii legate de identitatea sa și a rolului jucat în filmul „Drumeț în calea lupilor”, a fost bătut violent de mineri și lăsat într-o stare de comă temporară. Această experiență l-a marcat profund și a stat la baza deciziei sale de a pune capăt carierei în cinematografie, deși această hotărâre nu a fost luată imediat.
De ce a renunțat actorul la cinematografie. Momentul de cotitură
În realitate, alegerea unei vieți monahale a venit în urma unor experiențe și transformări spirituale. Dragoș Pâslaru a început să caute sens în Dumnezeu și să se apropie de spiritualitate, iar întâlnirea cu bătrâni care au suferit în timpul regimului comunist i-a întărit hotărârea de a părăsi lumea teatrului.
Aceste experiențe l-au determinat să renunțe definitiv la actorie și să îmbrățișeze viața monahală, la Mănăstirea Frăsinei. Ulterior, s-a retras în viața de pustnic la Mănăstirea Pătrunsa. Ambele mănăstiri se află în județul Vâlcea, locul în care și-a continuat dedicarea spirituală.
A fost hirotonisit sub numele de părintele Valerian abia în 2014, de ÎPS Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului, într-o slujbă solemnă desfășurată la Catedrala Episcopală din Râmnicu Vâlcea.
După ce a plecat la Muntele Athos, iar la întoarcerea sa a dorit să lase ceva deosebit în urmă, Părintele Valerian a ajuns la schitul din Golești, județul Vâlcea, care era în paragină. În 2018 s-a apucat de reabilitarea acestui sfânt lăcaș și apoi de extinderea sa.
Deși a renunțat la strălucirea scenei și aplauzele publicului, nu se poate spune că părintele Valerian a renunțat de tot la magia camerei de filmat, în schimbul vieții monahale și hainei preoțești. Pentru că încă mai apare în lumina reflectoarelor, ce-i drept, vorbind de această dată despre transformările sale interioare, despre învățăturile religioase și despre experiența sa de viață ca monah. Astfel, el continuă să fie un exemplu viu al reconcilierii dintre carierele lumești și chemarea spirituală, fiind invitat să participe la emisiuni și interviuri în care își împărtășește povestea inspirațională și să ofere o serie de pilde. Vorbește adesea despre efemeritatea vieții, despre modul în care trăim și despre educația copiilor noștri.
De ce i se spune „Mănăstirea actorilor”. Ce vedete au fost la sfințirea lăcașului de cult
Luni, 4 noiembrie 2024, a fost sfințită Mănăstirea Sfântul Mucenic Filimon (VEZI VIDEO), considerat ocrotitorul „actorilor și al tuturor celor care sunt făuritori de spectacole”, după cum a menționat ÎPS Varsanufie, arhiepiescopul Râmnicului. Aceasta explică prezența printre credincioși a unor artiști, precum actorii Magda Catone, Silviu Biriș, Cristi Iacob, Maria Ploae și regizorul Nicolae Mărgineanu.
Cu ocazia sfințirii mănăstirii, fostul actor, actual preot a fost recompensat cu „cea mai mare distincție pe care o poate acorda Arhiepiscopia – Crucea Râmnicului”.
Părintele Valerian a explicat cum a ajuns să ctitorească „Mănăstirea actorilor”, menționând cu recunoștință perioada în care a fost parte din lumea artistică, recunoscând atât gloria, cât și provocările acesteia: „Și eu am gustat din bășica de săpun a gloriei, dar am avut parte de niște oameni minunați lângă mine”. De aceea, s-a arătat recunoscător privilegiului de a fi înconjurat de oameni cu calități remarcabile: bunătate, profesionalism și dragoste pentru adevăr. Chiar și în prezența securiștilor și informatorilor care făceau parte din acea lume, credința în cei din jurul său l-a ghidat și i-a arătat calea spirituală pe care simțea că este chemat de Dumnezeu.
El a subliniat că, deși cariera sa a fost legată de teatru și cinematografie, adevărata chemare a fost către viața monahală, iar acum, datorită acestei chemări divine, a reușit să pună temelia unei mănăstiri pentru cei care au fost, ca și el, sau sunt în continuare parte din lumea artistică. Astfel, părintele Valerian și-a explicat decizia sa de a îmbrățișa viața monahală și de a contribui la renașterea spirituală a celor din jurul său.
Nu este prima premieră, dacă o putem numi astfel, în Vâlcea. Cunoscut drept județul cu cele mai multe mănăstiri-monument istoric din țară, Vâlcea deține printre recordurile sale și singura mănăstire din România dedicată aviatorilor și marinarilor - Mănăstirea Dintr-un Lemn - deși nu are nici aeroport și nici port.
Unde este Mănăstirea Sf Mucenic Filimon și cum se poate ajunge la ea
Mănăstirea Sf Mucenic Filimon se află în cătunul Țânculești din satul Vătășești, comuna Golești, județul Vâlcea. Comuna se află la intersecția DN7 / E81 (Dealul Negru – drumul care leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea) cu DN73C (drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Curtea de Argeș).
Distanța dintre Râmnicu Vâlcea și Golești este relativ mică, aproximativ 15 kilometri, dar până la mănăstire sunt aproximativ 20 de kilometri. Cei care nu dețin transport propriu pot ajunge din București până în Râmnicu Vâlcea (aproximativ 180 km) cu autocarul (din Autogara Militari, distanță străbătută în trei ore) sau cu trenul.
Pentru a ajunge din Râmnicu Vâlcea la Golești, trebuie să pleci din Autogara „1 Mai”. De aici pleacă majoritatea microbuzelor și autobuzelor care circulă pe rutele intra-județene. Există și autobuze care opresc în Golești, dar microbuzele sunt adesea mai frecvente și mai rapide. Problema este că din centrul comunei Golești, mai este o distanță de aproximativ patru kilometri până la Mănăstirea Sf Mucenic Filimon care se află într-o zonă izolată, motiv pentru care ultimii kilometri se parcurg pe un drum forestier. Totuși, localnicii pot fi de ajutor și vă pot ghida către mănăstire.
Se încarcă comentariile...
