Analiză FOTO VIDEO Semnal de alarmă tras de ecologişti: 2,1 milioane de metri cubi de apă poluată deversată lunar în râul Olt
0
Ecologişti din Vâlcea, de la Asociaţia Kogayon, au realizat două filmări, una în luna august, alta săptămâna trecută, cu „cascada platformei chimice la deversare în Olt”. Ambele au devenit virale pe net, iar reacţiile nu au întârziat să apară. În urma sesizărilor depuse către autorităţile de mediu şi a răspunsurilor venite după câteva luni, activiştii de mediu au dezvăluit o situaţie demnă de cele mai negre scenarii.
La această oră, există o gravă problemă de mediu cauzată de platforma chimică vâlceană, cunoscută şi de către autorităţi.
Ecologiştii sunt de părere că pe lângă rezolvarea ei, care ar reprezenta soluţia ideală, oamenii trebuie să cunoască realitatea în care trăiesc, motiv pentru care au făcut public tot ce au descoperit, inclusiv reacţia autorităţilor de mediu.
Potrivit informaţiilor obţinute de ecologiştii de la Kogayon, despre care aceştia susţin că ar fi date oficiale primite de la autorităţile de mediu şi bazate chiar pe analizele laboratorului de automonitorizare al Oltchim, platforma chimică vâlceană ar polua masiv râul Olt prin deversarea apelor industriale şi menajere netratate sau insuficient tratate.
1,7 milioane de lei/ lună penalităţi pentru nerespectarea legislaţiei privind deversarea
Potrivit aceloraşi acte puse la dispoziţie de ecologişti, în luna iulie, penalităţile calculate de ABA Olt pentru nerespectarea legislaţiei de mediu privind deversarea reziduurilor se ridicau la 1,7 milioane de lei/ lună. Extrapolând, activiştii au calculat şi au realizat că, într-un an, penalităţile cumulate de combinatul vâlcean s-ar ridica la 4,5 milioane euro.
Situaţia a fost posibilă, după cum reiese din adrese, pentru că Oltchim deţine staţie de epurare numai pentru apele menajere, nu şi pentru cele industriale. Iar staţia deţinută, potrivit aceloraşi surse, nici nu funcţionează la parametri normali.
Tot din documente reiese cantitatea de apă poluată deversată în Olt: 2,1 milioane mc/lună, din cauza lipsei unei staţii de tratare a apelor industriale.
Oltchim - titular de platformă, nu deţine o staţie de tratare a apelor industriale
De ce numai combinatul este penalizat, având în vedere că pe platforma chimică funcţionează mai multe companii, iar apele menajere şi industriale deversate în Olt provin de la toate firmele? Pentru că Oltchimul este titular de platformă şi deci responsabil cu deversarea apelor în Olt.
Combinatul vâlcean are contracte şi cu alte companii cărora le preia şi deversează apele: Ciech Soda România SA, CET Govora SA, Vilmar SA, Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea SA, Govora SA, Sistemplast SA etc.
În plus, staţia de epurare biologică este folosită de combinat împreună cu toate companiile de pe platformă: Logiserv SRL, Vilmar SA, CET Govora SA, Mentchim SA, Protetchim SA, Topanel Prod SA, Designro SA, Ciprom SRL, Govora SA, Oltquino SA, Proimsat SA, FCT Industrial SRL, Designro SRL, Linde Gaz, Uzina Mecanica SA, Conexvil SA, TMUCB SA şi TIAB SA.
Indicatorii ar fi depăşit limitele într-o singură lună de 31 de ori - potrivit documentelor ecologiştilor
În documentele puse la dispoziţie de ecologişti se arată că numai într-o singură lună, cea anterioară cererii adresate de ecologişti, unii indicatori ar fi depăşit limitele admise şi de 31 ori.
„Ştiţi care e nivelul de poluare al Oltului de către platforma chimică Oltchim? În urma solicitărilor de informaţii publice am aflat de la autorităţile de mediu următoarele: apele deversate nu respectă normele de calitate; unii indicatori au depăşit limitele admise în luna iulie 2018 şi de 31 ori: - materiile în suspensie şi pierderile de calcinare au fost de trei şi până la 31 ori mai multe; - reziduurile flotabile au fost de patru şi până la 17 ori mai multe; - consumul biologic de oxigen a fost de trei şi până la 28 ori mai mare, - şi conţinutul chimic de oxigen a fost de trei până la 10 ori mai mare”, au explicat activiştii de mediu.
Singurul tratament - corectarea acidităţii apelor industriale
Ecologiştii susţin că „singurul tratament care se face apelor industriale este corectarea pH-ului, al acidităţii, într-un bazin de neutralizare în care se folosesc varul şi acidul sulfuric rezidual. Apele menajere şi cele organice biodegradabile sunt tratate într-o staţie de epurare biologică, cu trepte mecanică, chimică şi biologică, din care apele sunt deversate, însă nici acestea nu respectă normele de calitate, având depăşiri la aceiaşi indicatori, pentru care se plătesc penalităţi”, după cum reiese din documentele obţinute.
Monitorizarea calităţii apelor deversate se face prin automăsurători în trei puncte: la evacuarea batalului, în camera de amestec pentru apele industriale şi la staţia de epurare biologică pentru cele menajere, cu frecvenţă săptămânală, bilunară, lunară, anuală, în funcţie de indicator.
APM propune consultarea documentelor la sediu, ca să nu mai dea banii pe corespondenţă
Pe motiv că ar costa prea mult corespondenţa, Agenţia pentru Protecţia Mediului le propun ecologiştilor, potrivit aceloraşi documente, să verifice documentaţia la sediul instituţiei: „APM Vâlcea ne trimite la plimbare cu două răspunsuri seci. Iniţial, zic că ei nu au în baza de date informaţiile solicitate, pentru care să ne adresăm agenţilor economici care îşi automonitorizează activitatea şi instituţiilor de control. Asta, deşi APM este autoritatea emitentă a autorizaţiilor de mediu ale agenţilor economici. Apoi, ne invită să consultăm documentele la sediu, calculând că ne costă mai puţin pe noi deplasarea decât i-ar costa pe ei copierea şi corespondenţa”. Lucru pe care activiştii de mediu susţin că îl vor face.
Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogayon - cea care a făcut toate dezvăluirile legate de poluarea Oltului de către platforma chimică vâlceană, vorbeşte despre efectele negative: „poluarea puternică a aerului, apei şi solului, strămutări de sate şi case, şi alunecări de teren la minele de la Ocnele Mari, Pietreni şi Alunu – Berbeşti, halde de steril şi depozite de deşeuri, probleme de sănătate ale locuitorilor. Pentru comunişti problemele de mediu erau nişte mofturi de care nu se împiedica nimeni”.
„Facem situaţia cunoscută pentru a-i determina şi pe alţii să ia atitudine”, mai spune ecologistul.
O parte dintre cei care au reacţionat în mediul online la postările ecologiştilor nu cred că această poluare este reală şi avansează teorii ale conspiraţiei, în timp ce alţii conştientizează situaţia. „Cine e curios să vină în aval 1 km de Barajul Stupărei să vadă şi mai ales să miroasă apa deversată de pe platforma în Olt şi atunci nu o să mai vadă conspiraţii”. „Eu locuiesc în zonă şi pot confirma că şi acum miroase peştele a lindan în baraj. Barajul de pe Olt în zona Oltchim se numeşte Stupărei, în afara de vâlceni nu prea îl cunosc pescarii, că nu se prea pescuieşte în zonă”, mai susţin localnicii.
Jurnaliştii „Adevărul“ au ataşat în Galeria Foto toate documentele obţinute de către ecologişti, despre care ecologiştii susţin că sunt autentice. În plus, jurnaliştii Adevărul au solicitat un punct de vedere cu privire la această situaţie reprezentanţilor combinatului chimic Oltchim, dar deocamdată nu au primit un răspuns.
Se încarcă comentariile...
