FOTO Biserica de lemn unicat din nordul Olteniei. Campanie internaţională pentru salvarea comorii de patrimoniu
0
Biserică de lemn unicat de la Urşi-Popeşti, judeţul Vâlcea, a fost inclusă de o fundaţie pe lista lăcaşurilor aflate în cele mai periclitate situri ale patrimoniului din Europa.
În cea mai mare parte, monumentele istorice de cult din Vâlcea aparţin Bisericii Ortodoxe Române, prea puţin interesată de soarta unora dintre lăcaşurile seculare, considerând că este datoria Ministerului Culturii şi al comunităţii să intervină în astfel de situaţii. Pe de altă parte, însă, pare extrem de implicată în construcţia unor biserici şi mănăstiri noi, dacă este să judecăm după numărul lăcaşurilor de cult apărute în ultimul deceniu.
În atare condiţii, în care autorităţile par prea puţin conştiente de resposanbilităţile ce le revin în păstrarea, conservarea şi restaurarea unor dovezi de istorie şi cultură spirituală ale poporului român, singura care mai reacţionează este societatea civilă.
Astfel s-a întâmplat în cazul unui biserici de lemn, din secolului al XVIII-lea, din comuna Popeşti – Vâlcea cunoscută drept Biserica Urşi, care se află într-un vast proces de restaurare de 10 ani de zile, graţie Fundaţiei Pro Patrimonio şi a celor pe care a reuşit să-i implice într-un inimos proiect care are în vedere nu mai puţin de „60 de biserici de lemn”. Acestea au fost incluse într-o listă a „Bisericilor de lemn din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei, listate între cele mai periclitate şapte situri ale patrimoniului din Europa” în 2014.
Practic este vorba despre un amplu proiect de salvare de la degradare a acestor bijuterii arhitecturale pentru a fi redate comunităţii, patrimoniului naţional şi culturii europene.
12.000 de euro pentru ca „Împreună să salvăm fresca de la Urşi”
În cazul Bisericii de la Urşi, Fundaţia Pro Patrimonio tocmai a demarat o campanie internaţională de strângere de fonduri, pe platforma de crowdfunding dartagnans.fr, cât şi pe site-ul organizaţiei, pentru salvarea frescei acestui lăcaş de cult, sub sloganul: „Give so history can live”.
Specialiştii implicaţi în proiect au ajuns la concluzia că este nevoie de 12.000 de euro pentru a salva fresca unicat a acestei biserici.
„Salvarea frescei bisericii de lemn de la Urşi este ultimul element din procesul integral de restaurare care a durat 10 ani şi care a însemnat o practică de învăţare pentru toţi voluntarii şi specialiştii implicaţi, precum şi un exerciţiu de acceptare a unui obiect de patrimoniu uitat de către comunitatea din jurul său. Pornim, aşadar, această campanie de strângere de fonduri dedicate frescei cu intenţia clară de a încheia această călătorie cu mare putere de exemplu şi de a reda monumentul către comunitatea local”, şi-au explicat gestul cei de la Pro Patrimoniu.
Cu ocazia unei conferinţe de presă susţinută în urmă cu cinci ani de către Ordinul Arhitecţilor din România şi Fundaţia Pro Patrimonio, arh. Şerban Sturza spunea printre altele: „La biserica de la Urşi, unde este efortul cel mai mare, care are picturi şi la exterior şi la interior, intervenţia este una amplă de restaurare.”
Cei mai generoşi dintre donatori pot primi în dar şansa de a fi cazaţi un weekend în casa restauratorilor din satul Urşi - Popeşti, judeţul Vâlcea.
Restaurare după un secol de abandon
Restaurarea Bisericii de lemn de la Urşi, construită între anii 1757 şi 1784, a început abia în 2010, „ca urmare a prăbuşirii bolţii peste altar, cu o intervenţie de urgenţă iniţiată de Ordinul Arhitecţilor din România şi finanţată de Fundaţia Pro Patrimonio, prin regretatul arhitect Şerban Cantacuzino, fondatorul fundaţiei în anul 2000”, după cum aflăm de pe site-ul fundaţiei.
De atunci, în fiecare an, s-a putut interveni doar pe timpul verii, în restul perioadei, fundaţia concentrându-se pe activităţi de strângere de fonduri pentru continuarea proiectului.
Cu fondurile adunate în ultimii ani s-a consolidat pictura, s-au restaurat bârnele şi iconostasul de către specialişti ai Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, s-a realizat o nouă fundaţie din piatră, au fost înlocuite tălpile şi bârnele putrede din structură, au fost refăcute bolta, şarpanta şi învelitoarea de şiţă.
Banii au fost donaţi exclusiv de persoane, companii şi organizaţii particulare: World Monuments Fund, Headley Trust, Holcim România, International Music and Art Foundation. Comunitatea locală (parohie, Primărie, locuitorii satului) susţine proiectul an de an, oferind cazare şi masă tuturor voluntarilor, restauratorilor şi meşterilor care lucrează aici.
„Tezaurul formidabil de la Urşi”, aşa cum îl numea într-un interviu prof. univ. dr. Dan Mohanu - pictor restaurator al bisericii de lemn din Vâlcea, situat la graniţa dintre „arta populară şi marea artă medievală”, este în afara „căii mari a istoriei” - „o mărturie a unei lumi vii, prin care noi am supravieţuit”.
„O societate dezvoltată va lăsa în urma ei un patrimoniu sporit faţă de ceea ce a primit”
Proiectul salvării celor 60 de biserici de lemn a fost iniţiat în 2009 de arh. Şerban Sturdza. De-a lungul timpului i s-au alăturat în curajosul demers peste 100 de tineri cu profesii diferite, de la arhitecţi, la artişti restauratori, ingineri, sociologi etc., în mare parte voluntari, dar şi instituţii de prestigiu din ţară, precum: Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Muzeul Astra Sibiu şi Muzeul Ţăranului Român, o serie de organizaţii neguvernamentale care au contribuit inclusiv cu bani, alături de o societăţi comerciale.
„O societate dezvoltată va lăsa în urma ei un patrimoniu sporit faţă de ceea ce a primit. În acest sens, ea trebuie să aibă grijă şi de patrimoniul pe care l-a moştenit" , spunea arhitectul Şerban Sturdza, vicepreşedintele Fundaţiei Pro Patrimonio.
Se încarcă comentariile...
