Secretele Peleşului, dezvăluite turiştilor. Vila Şipot, casa unde a fost conceput domeniul regal de la Sinaia
0
Luând la pas aleile pietruite care înconjoară Domeniul Regal de la Sinaia, puteţi descoperi, ascunsă discret între brazi, Vila Şipot, locul în care Peleşul a prins contur.
Vila Şipot, una dintre cele mai spectaculoase clădiri administrative aflate pe Domeniul Regal de la Sinaia, locul în care a fost conceput Castelul Peleş, a intrat într-un amplu proiect de restaurare şi va fi integrat într-un circuit cultural-turistic.
Salvarea Vilei Şipot se datorează Asociaţiei pentru Patrimoniul Regal Peleş (APRP), care, în colaborare cu studenţi şi profesori ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, va transforma imobilul într-un spaţiu destinat expoziţiilor şi evenimentelor culturale. În ciuda importanţei istorice a clădirii şi a valorii sale arhitecturale, aceasta se află, în prezent, într-un stadiu avansat de deteriorare. Demersul de restaurare al Asociaţiei vizează, în primul rând, identificarea aspectului original al vilei şi integrarea unor funcţionalităţi moderne, păstrându-i caracterul istoric, au explicat reprezentanţii asociaţiei.
Casa de lângă pârâu
Vila Şipot a fost denumită astfel graţie amplasamentului său, în imediata apropiere de pârâul Peleş, care curge prin stânga clădirii. Nu a fost deloc o vilă destinată cazării membrilor Familiei regale, ci a făcut parte din ansamblul de clădiri administrative ale Domeniului Regal, în vecinătatea Corpului de gardă (complexul „La Tunuri“ de astăzi), a Economatului (Vila Economat) şi a Garajelor noi.
„Clădirile cu arhitectură de tip Fachwerk (n.r. – cu cadre din lemn) sunt construite în jurul unei piaţete de tipul aşezărilor germane medievale. Proiectată de către Karel Líman, casa a fost destinată încă de la bun început a găzdui Biroul regal de arhitectură, dar şi locuinţa de serviciu a arhitectului-şef. Din 1929, de la moartea lui Líman, apartamentul a fost preluat de către succesorul său, arhitectul Jean Ernest“, scrie istoricul de artă Ruxandra Beldiman în albumul realizat de Muzeul Naţional Peleş.
Vila Şipot sau Casa Arhitectului a fost proiectată la începutul anilor 1900, dar a suferit modificări ulterioare, pe parcursul şederii arhitectului Líman aici. În perioada anilor 1908-1909, clădirii i s-a adăugat o amplă terasă construită peste un garaj. Este terasa pe care Líman, intrat de curând în serviciul noilor suverani, „se lasă fotografiat în 1915, albit şi copleşit de gânduri, căci după moartea lui Carol I şi declanşarea Primului Război Mondial, se profila un viitor incert“, scrie Ruxandra Beldiman.
Arhitectul Karel Liman, părintele Peleşului, pe terasa Vilei Şipot din Sinaia FOTO patrimoniulpeles.ro
În biroul său din Vila Şipot, Líman a lucrat timp de două decenii, din 1894 şi până în anul Marelui Război, la transformarea Peleşului care, dintr-o mică vilă de vânătoare, concepută de arhitectul Johannes Schulz secondat de ebenistul-tâmplar specializat în mobilă din lemn masiv, din abanos, Martin Stöhr, a devenit un edificiu monumental. Ca arhitect al Curţii regale, Karel Líman a beneficiat de două locuinţe de serviciu: una la Bucureşti, pe Calea Victoriei, şi cea de la Sinaia, unde lucra câte şase luni pe an, atât timp cât vremea era prielnică. Scriitorul şi publicistul Karel Drož scria în memoriile sale, consemnate în catalogul dedicat Domeniului Regal Peleş: „Am luat prânzul cu domnul Líman în sufrageria lui de la mansardă. Aici are încăperi mici, dar frumoase, iar în pod este biroul; pentru o şedere de vară sunt complet suficiente. A locuit multă vreme la Peleş. Are aici mai multă linişte şi este mereu în elementul său – în biroul de arhitect“.
Vila Şipot din Sinaia, în timpul reamenajării FOTO patrimoniulpeles.ro
Locul naşterii Domeniului Peleş
Aproape deloc cunoscută de public, Vila Şipot a fost, până la finele anilor ’20, biroul arhitectului Karel Líman (1855-1929), recunoscut astăzi drept părintele marelui Peleş, cel care a reuşit să transforme o vilă de vânătoare într-un adevărat castel, devenit unul dintre simbolurile României regale.
Tot în birourile mansardate de la Şipot aveau să fie concepute reşedinţa pentru principii moştenitori, Castelul Pelişor, „micile folies“ ale viitoarei regine Maria, Cuibul Principesei (1894) sau Juniperus (o casă amenajată în copacii din pădurea Sinaia, în prezent distrusă complet), o serie de cabane din parcurile palatelor Cotroceni şi Sinaia, şi tot aici au fost realizate, sub atenta supraveghere a Regelui Carol I, planurile întregului Domeniul Regal Peleş, transformat de arhitect în ceea ce admirăm noi astăzi.
Considerat un om jovial, prietenos şi foarte loial, Karel Líman a avut extrem de multă răbdare cu pretenţiosul Carol I în slujba căruia se afla. Monarhul avea opinii, pretenţii, dar nu şi imaginaţie, motiv pentru care schiţele de arhitect prezentate de Líman nu-i spuneau nimic, nu îşi putea imagina deloc cum avea să arate în final castelul – aşa s-a născut un mini-castel, din ipsos, pe care Líman l-a realizat special pentru rege. Macheta Peleşului se păstrează şi astăzi şi a fost expusă pentru prima oară în locul unde a fost creată, Vila Şipot – Casa Arhitecţilor, într-o expoziţie temporară, în cursul anului trecut. Fondurile strânse cu această ocazie au fost redirecţionate către reparaţiile vilei.
Macheta Castelului Peleş, expusă pentru prima dată în 2021, la Vila Şipot FOTO Facebook/PatrimoniulRegalPeles
„Aproape în fiecare zi îl vizita Regele în biroul de arhitectură situat lângă castel şi acolo discutau amândoi cu multă patimă înfăptuirile proiectate de Regele, care, ca şi multor altor Suverani, îi plăcea să clădească, dar nu prea avea pricepere multă între ale arhitecturei şi, mai ales, era lipsit de imaginaţie, aşa că planul desenat nu-i prea spunea destule şi arhitectul era nevoit să prezinte macheta în ipsos, redusă, ca Regele să-şi poată da seama exact de cum urma să fie în realitate construcţia plănuită“, arată sursa citată.
De la artă regală la „artă“ funcţională
Vila Şipot a revenit în posesia Regelui Mihai în anul 2011, fiind preluată de la RAPPS care o exploatase până atunci în regim de vilă turistică, fără a face investiţii majore în restaurarea şi întreţinerea ei. Turiştii care au ajuns de-a lungul timpului la Sinaia întorceau capul fascinaţi de frumuseţea clădirii, ascunsă printre brazi, care oferea totodată o privelişte unică asupra celor două castele, Peleş şi Pelişor.
Dacă exteriorul clădirii a supravieţuit timpului, vremii şi indiferenţei, despre interiorul acesteia nu se poate spune acelaşi lucru, restauratorii care încearcă acum să o readucă la viaţă fiind pesimişti. Se simte şi se vede astăzi intervenţia total neprofesionistă a unor meşteri care au lucrat la interior în anii ’70-’80, mobilierul original fiind înlocuit cu unul „funcţional“, fără simţ estetic şi fără respectarea unor minime reguli de design, în totală „contradicţie cu identitatea edificiului“. Toate aceste lucrări efectuate din necesitate au dus la o degradare profundă a tâmplăriei, pereţilor, instalaţiilor şi decoraţiunilor. Stângăciile meşterilor au fost dublate de infiltraţiile din acoperiş constatate în 2011, la preluarea clădirii, şi care au făcut ca vila să nu mai poată fi deschisă publicului.
Interiorul vilei, grav afectat de ”meşteri” şi infiltraţii FOTO Facebook/PatrimoniulRegalPeles
Şipotul, redat artiştilor şi arhitecţilor
Cu sprijinul specialiştilor, alături de voluntari şi arhitecţi, APRP a demarat lucrările de restaurare pentru a se reinclude Casa Arhitectului în circuitul turistic. „Cele şapte camere vor avea configurări unice, oferind astfel o experienţă memorabilă fiecărui vizitator, îmbogăţită de vederea către Pelişor, Piaţeta şi Hotelul Economat şi de proximitatea pârâului Peleş“, arată reprezentanţii asociaţiei.
Proiectul de restaurare prevede ca Vila Şipot, care are un potenţial turistic uriaş, să aibă o destinaţie specială, dedicată artiştilor care doresc să-şi expună lucrările, sau să devină un spaţiu de evenimente. Proiectul de restaurare prevede, aşadar, şi posibilitatea de a organiza, în zona fostelor garaje, o galerie expoziţională care să prezinte contribuţia arhitectului, un mic bistro şi o terasă lângă cascada pârâului Peleş, completând patrimoniul turistic şi cultural al Sinaiei cu încă o bijuterie de arhitectură reprezentativă pentru stilul unic al zonei.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Potecile neştiute de la domeniul Sinaia. Unde duce Aleea Regală, descoperită recent lângă castelul Peleş
Etajul al doilea al Castelului Peleş poate fi vizitat după 9 ani. Cât costă să vezi atelierul Reginei Elisabeta
Se încarcă comentariile...
