Schiţe semnate de Nicolae Grigorescu, evaluate la peste un milion de euro, aşteaptă de 77 de ani să fie expuse
0
Două sute de schiţe semnate de Nicolae Grigorescu, evaluate la peste un milion de euro, aşteaptă de 77 de ani să fie expuse publicului. Lucrările, în creion, peniţă şi laviu, sunt depozitate în mansarda unei clădiri unde funcţionează Casa Căsătoriilor din Câmpina. Primăria Câmpina este în posesia lucrărilor de trei ani, dar nu a organizat până acum o expoziţie.
Două sute de schiţe semnate de Nicolae Grigorescu, evaluate la peste un milion de euro, aşteaptă de 77 de ani să fie expuse publicului. Lucrările, în creion, peniţă şi laviu, au fost vândute Primăriei Câmpina în anul 1939 , de Gheoghe N. Grigorescu, fiul artistului, pentru suma de 600.000 de lei.
Urma lor s-a pierdut imediat după al Doilea Război Mondial, pentru ca la începutul anilor 90 să fie descoperite în depozitele Muzeului Naţional de Artă al României (MNA).
Tot atunci a început un adevărat război care s-a purtat în instanţele de judecată între Primăria Câmpina, proprietarul schiţelor şi MNA, instituţie care se afla, fără drept, în posesia acestora.
După un proces care a durat mai bine de 11 ani, administraţia publică locală are câştig de cauză, schiţele semnate de Grigorescu ajung într-un final acasă, la sfârşitul lunii mai 2015, dar de atunci şi până în prezent, autorităţile locale nu au reuşit să găsească suficiente resurse pentru a expune lucrările.
Prin urmare, cele 202 schiţe semnate de N. Grigorescu se află într-un depozit, undeva la mansarda clădirii unde funcţionează Casa Căsătoriilor din Câmpina. O parte dintre acestea ar fi trebuit să fie prezentate publucului în septembrie, cu ocazia Serbărilor Toamnei, eveniment care a avut ca temă "Pictura câmpineană de la Grigorescu până în prezent". Dintr-un motiv nejustificat în mod oficial de autorităţi, expoziţia a fost anulată.
Lupta cu Muzeul Naţional de Artă
Cum de au aflat autorităţile locale că Primăria Câmpina este proprietarul unei adevărate comori, nu mai este un secret pentru nimeni.
Pe scurt, în 1990, Paul Moldoveanu, secretarul instituţiei, şi astăzi în funcţie, descoperă în arhive actul de vânzare - cumpărare prin care Gheoghe N. Grigorescu, fiul pictorului, vinde Primăriei Câmpina 202 de schiţe în peniţă, creion şi laviu, semnate de Nicolae Grigorescu, artistul care în ultima parte a vieţii a locuit în oraşul de pe Valea Prahovei.
În acel an, lucrările se aflau în custodia MNA, instituţie care a refuzat să le cedeze de bunăvoie proprietarului de drept, invocând Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului national cultural mobil, dar şi faptul că cele 202 schiţe erau foarte fragile, motiv pentru care aveau nevoie de un spaţiu special de conservare pe care municipiul Câmpina nu-l avea.
După ani de discuţii, se ajunge în instanţă, astfel că în 2002, la Tribunalul Bucureşti, este programat primul termen de judecată, în procesul deschis de Primăria Câmpina împotriva Muzeului Naţional de Artă şi Ministerului Culturii.
Victoria
După 11 ani de la demararea procesului, prin decizia nr. 1653/2011, din data de 24 februarie, Secţia Civilă şi de Prorpietate Intelectuală din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâţii Muzeul Naţional de Artă al României şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional împotriva deciziei nr. 299/ A din 27 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Decizia este una irevocabilă. Practic, prin această sentinţă, Primăriei Câmpina i se recunoştea dreptul de proprietate asupra celor 202 de schiţe, “dintre care 20 bucăţi mari, iar restul mici”, semnate Nicolae Grigorescu.
Schiţele, ridicate de la Bucureşti după trei ani de la câştigarea procesului
Cu sentinţa favorabilă în mână, autorităţile locale din Câmpina au reuşit să ridice schiţele de la Muzeul Naţional de Artă abia în vara anului 2015.
Surse din cadrul administraţiei publice au precizat că preluarea lucrărilor s-a făcut atât de târziu, pentru că MNA a cerut autorităţilor câmpinene o garanţie a existenţei unor condiţii de păstrare speciale legate de umiditate, temperatură şi nu în ultimul rând de securitate, având în vedere valoarea de peste un milion de euro a schiţelor.
Câmpina nu avea unde să le depoziteze
S-a ajuns însă la un compromis. Tocmai pentru că la Câmpina nu exista o clădire care să ofere securitate şi condiţii speciale de depozitare demne de nişte opere de artă atât de valoroase, acestea au fost preluate de la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti în vara anului trecut chair de către primarul Horia Tiseanu, dar lăsate în custodia Muzeului Judeţean de Artă din Ploieşti.
O ruşine pentru autorităţile câmpinene care nu au fost în stare ca timp de aproape patru ani de zile, de la momentul câştigării procesului şi până în ziua în care au intrat efectiv în posesia lucrărilor, să nu se preocupe de amenajarea unui loc special dedicat acestor valori.
Grigorescu, la mansardă
Schiţele semnate de marele pictor român sunt depozitate acum într-o mansardă în clădirea unde funcţionează Casa Căsătoriilor din Câmpina, un spaţiu considerat de multe voci din cadrul administraţiei locale şi nu numai, impropriu şi nedemn pentru astfel de valori.
Culmea este că la şedinţa ordinară din luna august a Consiliului Local Câmpina, s-a anunţat public faptul că, în septembrie, cu ocazia Serbărilor Toamnei, o sută din cele 200 de schiţe semnate Nicolae Grigorescu urmau să fie expuse public, în ultima zi a festivalului.
Au anulat expoziţia
Evenimentul, aşteptat de mulţi, a fost anulat pe ultima sută de metri, fără o explicaţie din partea autorităţilor, dar cu menţiunea că în viitorul apropiat iubitorii de artă vor putea să admire lucrările.
Neoficial, voci autorizate din cadrul Primăriei au precizat că suporţii speciali în care aveau să fie expuse schiţele au ajuns la Câmpina mult prea târziu pentru ca expoziţia să fie gata la timp.
A trecut o lună de la Festivalul Toamnei, dar reprezentanţii Primăriei nu au anunţat că se preocupă într-un fel sau altul de reorganizarea expoziţiei.
Se încarcă comentariile...
