Duritatea extremă a primului Cod Rutier din România: conducătorii beţi „se vor aresta“, iar „iuţeala“ maximă nu putea fi mai mare de 15 km/oră

0
0

Prevederile primelor coduri rutiere române erau strânse legate de realităţile epocii, în care traficul era dominat de birje şi, abia după 1900, de apariţia timidă a primelor automobile. Regulile prevedeau ca birjarii să nu fumeze când aveau muşterii, erau arestaţi dacă erau prinşi beţi pe capră, iar maşinile circulau cu „iuţeala“ maximă de 15 km/oră.

Evoluţia mijloacelor de transport şi a fenomenului automobilistic în general a impus, de-a lungul timpului, o adaptare permanentă a codurilor rutiere din România până la forma din prezent, cu siguranţă nu ultima modificare a regulilor de comportament la volan şi a sancţiunilor inerente.

Primele încercări de sintetizare a regulilor de pe drumurile publice datează din 1859, adică în urmă cu 156 de ani când apare „Ordonanţa pentru reglementarea trăsurilor în Bucureşti“, primul cod rutier din România. În lipsa maşinilor de pe străzile şi uliţele Bucureştiului, acesta stabilea câteva reguli de bun simţ pentru circulaţia birjelor, singurele mijloace de transport din Capitală.

„Codul“, îmbunătăţit în 1868, avea câteva reguli clare, uşor amuzante din perspectivă modernă.

Astfel, nu exista permis de conducere, însă nu puteai deveni birjar decât după ce împlineai 21 de ani, când trebuia să obţii o aprobare scrisă din partea autorităţilor că îndeplineşti condiţiile pentru a conduce birja: probitate şi capabilitate de „a conduce cu ştiinţă“.

Regulamentul avea prevederi exprese despre comportamentul birjarilor: „n-au voie a fuma când sunt în mers cu muşterii“ şi „birjarii prinşi pe capră beţi, se vor aresta“. De asemenea, „trăsurile să fie curate şi de bună stare, iar hrana cailor să fie: fân, ovăz şi orz, căci orice trăsură cu cai în stare de slăbire se va opri d-a mai circula“, iar „toate trăsurile vor avea, noaptea, felinare aprinse“ pentru a putea fi observate uşor.

De multe ori, în miezul nopţii, atunci când un boier se întorcea spre casă, în faţa trăsurii sale se afla un bărbat plătit să-i lumineze calea cu ajutorul torţelor.

Un capitol aparte era rezervat ţinutei birjarilor: şapcă cu două trese, surduc (palton) lung, peste genunchi şi neapărat cu două rânduri de nasturi galbeni.

Primul regulament pentru maşini, în 1907

După 1900, odată cu apariţia maşinilor, regulile de circulaţie au trebuit schimbate şi adaptate „invenţiei drăceşti“. În 1907, pe când în toată România erau în jur de 140 de automobile, a fost elaborat un „regulament al poliţiei rulajului şi circulaţiei pe căile publice”. Încă de atunci se introduce brevetul şi limita minimă de vârstă necesară pentru obţinerea acestuia, 18 ani.

Şoferul putea obţine permisul de la ACR doar după ce demonstra că poate să meargă cu viteză pe un traseu stabilit şi putea frâna la timp. Pentru această ultimă probă, examinatorul arunca în faţa maşinii aflată în viteză un sac cu fân, care trebuia evitat.

image

Imagine din Bucureştiul de la începutul secolului trecut. Pe străzi erau trăsuri, pietoni şi tramvaie trase de cai. FOTO muzeuldefotografie.ro

Regulamentul avea reguli şi pentru pietoni. Aceştia erau obligaţi să nu meargă în calea maşinilor, ci pe „acostamente“, astfel ca circulaţia din mijlocul şoselelor să fie liberă. La rândul lor, şoferii şi conducătorii de birje trebuiau să-şi semnaleze prezenţa pietonilor „cu aparate sonore sau prin strigăte puternice”.

Regulamentul constituie şi primul act normativ care prevede norme tehnice pentru autovehicule. Spre exemplu, se stipula că „autovehiculele trebuie să fie prevăzute cu frâne puternice cel puţin pe roţile din spate, care să poată fi acţionate de la postul de conducere”. În unele cazuri, exista obligativitatea şoferilor de a se prezenta o dată la trei luni la poliţie pentru verificarea frânelor.

15 km/oră, viteza maximă admisă în 1913

Lucrurile s-au mişcat din ce în ce mai repede, astfel că, în 1911, în România s-a deschis prima şcoală de şoferi. După câteva luni, existau deja 12 şoferi cu brevet.

În 1913, pe fondul transformărilor din societate, codul rutier s-a schimbat din nou şi s-a numit „Regulamentul pentru circulaţiunea autovehiculelor“.

Primele legi pentru circulaţia maşinilor spuneau că „întrecerile unui alt vehicul se vor face pe partea stângă“, „iuţeala mersului automobilelor nu va putea fi mai mare de 15 km/h, în aglomeraţiuni, oraşe şi la trecerea prin sate“, „iuţeala cursei trebuie astfel întocmită ca să evite nenorociri şi să nu se împiedice circulaţia”. De asemenea, „întrecerile pe străzile oraşului sunt cu desăvârşire interzise“.

Mai puteţi citi

Inundaţiile catastrofale din anul 1837 care au urcat oamenii pe case. Cum a fost ras un oraş de puhoaiele dezlănţuite

Poeziile „pornografice“ care l-au trimis pe Geo Bogza la puşcărie. Scriitorul a împărţit celula cu celebrul Berilă


 

Mai multe - Ploieşti

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite